wrong stringlengths 11 18.5k | right stringlengths 11 18.5k |
|---|---|
Având în vedere consecințele juridice pe care le produce modificarea legii electorale urte apreciază că atât modificarea condițiilor de exercitare a dreptului de vot al cetățeanului sub aspectul eliminării unui element esențial privind identificarea acestuia ( domiciliul sau reședința ) câtși lipsirea de efecte juridi... | Având în vedere consecințele juridice pe care le produce modificarea legii electorale, Curtea apreciază că atât modificarea condițiilor de exercitare a dreptului de vot al cetățeanului, sub aspectul eliminării unui element esențial privind identificarea acestuia (domiciliul sau reședința), cât și lipsirea de efecte jur... |
Or Curtea constată că odificările adoptate au o relevanță semnificativă în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul României reglementând elemente esențiale ale egi electorale care se circumscriu enumerării exprese din paragraful 66 al Raportului explicativ din Codul bunelor practici în m... | Or, Curtea constată că modificările adoptate au o relevanță semnificativă în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esențiale ale legii electorale, care se circumscriu enumerării exprese din paragraful 66 al Raportului explicativ din Codul bunelor practici ... |
Prin urmare având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidența rpincipiului securității juridice Curtea constată că înapoia adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 legiuitorul nu a respectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală astfel cu... | Prin urmare, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidența principiului securității juridice, Curtea constată că, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020, legiuitorul nu a respectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală, astfel c... |
Modificând elemente esențiale privind exercitarea drepturilor electoraoe dimprejurul mai puțin de un an înaintea alegerilor parlamentare la termen său naticipate legiuitorul a încălcat dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. ( 3 ) și ( 5 ) privind sattul de drept obligația respectării Constituției în timp ce pr... | Modificând elemente esențiale privind exercitarea drepturilor electorale cu mai puțin de un an înaintea alegerilor parlamentare la termen său anticipate, legiuitorul a încălcat dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, obligația respectării Constituției și principiul securității ... |
O altă critică de neconstituționalitate intrinseca vțzează art. IV alin. ( 1 ) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat aîncălca art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție sub două două aspecte ( i ) cerințele de precizie claritate și previzibilitate întrucat normă vizează orgsnițarea alegerilor parlament... | O altă critică de neconstituționalitate intrinseca vizează art. IV alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, sub două aspecte: (i) cerințele de precizie, claritate și previzibilitate, întrucat normă vizează organizarea alegerilor parlamentare antic... |
Criticile privind încălcarea exigentelor de calitate a legii vizează normăh care prevede că „ În situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate laaltă dtaă decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020 în țară alegătorii votează în aceleași secții de votare același interval de timp cu a... | Criticile privind încălcarea exigentelor de calitate a legii vizează normă care prevede că „În situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020, în țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp,... |
Autorul excepției susține că dispoziția criticată nu are caracter normativ astfel că nu respectă condițiile privind precizia claritatea și previzibilitatea subsumate principiului legalității consacrat de art. 1 alin. ( 5 ) din Conttituție | Autorul excepției susține că dispoziția criticată nu are caracter normativ, astfel că nu respectă condițiile privind precizia, claritatea și previzibilitatea, subsumate principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. |
Curtea reține că în jâurisprudența sa a statuat ca legea că actjuridic al Parlamentului sau că act juridic al legiuitorulu delegat reglementează relații socialegenerale fiind prin esență și finalitatea ei constituțională un act cu aplicabilitate generală | Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat ca legea, că act juridic al Parlamentului sau că act juridic al legiuitorului delegat, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esență și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. |
Prin definiție legea că act juridic de pitere are caracter unilateral dând expresiea exclusiv voinței legiuitorului ae cărei conținut și forma sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificaul acestuia | Prin definiție, legea, că act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și forma sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. |
Or în măsura în care domeniul de incidența areglementării este determinat concret ea nefiind concepută pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei ci de plano într-un singur caz prestabilit fără echivoc reglementarea are caracter individual fiind adop... | Or, în măsura în care domeniul de incidența a reglementării este determinat concret, ea nefiind concepută pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc, reglementarea are caracter individual, fi... |
Mai mult cu privire la aracterul normativ al legii instanța constituțională a reținut prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005 precitată că „ în absența unei prevederi prohibitive exprese este de principiu ca are legea de regulăâ caracter normativ natura primară al reglementărilor pe care le conține fiind dificil de... | Mai mult, cu privire la caracterul normativ al legii, instanța constituțională a reținut, prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, precitată, că „în absența unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu ca legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dific... |
Aplicând aceste considerente de principiu Curtea a reținut că „ legea supusă coântrolului de constituționalitate are un veritabil caracter individual fiind adoptată nu în vederea aplicării unor număr nedeterminat de cazuri concrete ci într- un singur caz prestabilit “ „ actul normativ criticat nu corespunde finalităț... | Aplicând aceste considerente de principiu, Curtea a reținut că „legea supusă controlului de constituționalitate are un veritabil caracter individual, fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit“, „actul normativ criticat nu corespunde finalității ... |
asemenea este încălcat însă art. 16 alin. ( 2 ) din Constituție într-adevăr în măsura în care un anumit subiect de drept este sustras prin efectul unei dispoziții legale adoptate exclusiv în considerarea lui și aplicabile numai în ceea ce îl privește incidentei unei reglementări constituind legale dreptul comun în ma... | De asemenea este încălcat și art. 16 alin. (2) din Constituție, într-adevăr, în măsura în care un anumit subiect de drept este sustras, prin efectul unei dispoziții legale adoptate exclusiv în considerarea lui și aplicabile numai în ceea ce îl privește, incidentei unei reglementări legale constituind dreptul comun în m... |
Analizând jurisprudența sa cu privire la aspectele criticate Curtea constată că a făcut dtincia între normă cu caracter normativ precum normă cu caracer individual din perspectiva destinatarului | Analizând jurisprudența sa cu privire la aspectele criticate, Curtea constată că a făcut distincția între normă cu caracter normativ și normă cu caracter individual, din perspectiva destinatarului normei. |
Astfel sancțiunea de aplicată ( neconstituționalității constatarea legii ) cazului concret în care legea urma să se aplice viza faptul că orm identifica prin însăși ipoteza sa persoana fizică sau juridică a cărei conduită eră reglementată | Astfel, sancțiunea aplicată de Curte (constatarea neconstituționalității legii) cazului concret în care legea urmă să se aplice viza faptul că normă identifica, prin însăși ipoteza sa, persoana fizică sau juridică a cărei conduită eră reglementată. |
Temeiurile constituționale ald unei astfel de sancțiuni au fost art. 1 alin. ( 4 ) referitor la separației și echilibrului puterilor în stat și art. 16 alin. ( 1 ) și ( 2 ) care principiul consacră egalității în fața legii din Legea fundamentală | Temeiurile constituționale ale unei astfel de sancțiuni au fost art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și art. 16 alin. (1) și (2) care consacră principiul egalității în fața legii din Legea fundamentală. |
Această ipoteză l- a determinat să reglementeze modul de exercitare a dreptului de vot cu privire la cele două tipuri de scrutin în aceleași secții de votare în același interval de timp cu aceleași ștampile cu mențiunea „ VOTAT “ pe buletine de vot sepraate daezența la vot fiidn consemnată pe liste electoral cu semn... | Această ipoteză l-a determinat să reglementeze modul de exercitare a dreptului de vot cu privire la cele două tipuri de scrutin: în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT“, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale, cu sem... |
Or o atare reglementare este suficient de clară precigă și previzibilă încât astfel destinatarii normei ( toți cetățenii cudrept de vot respectiv autoritățile cu atribuții înorganizarea celor două tipuri de alegeri ) își pot adaptaconduită prescripției legale | Or, o atare reglementare este suficient de clară, precisă și previzibilă, astfel încât destinatarii normei (toți cetățenii cu drept de vot, respectiv autoritățile cu atribuții în organizarea celor două tipuri de alegeri) își pot adapta conduită prescripției legale. |
Cu privire la organizarea simultană a două tipuri de scrutin Curtea s- a mai pronunțat în jurisprudența sa dispnuând soluții diferite înapoia funcție de tipurile de scrutin a caror organizare simultană a fost pusă în discuție | Cu privire la organizarea simultană a două tipuri de scrutin, Curtea s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, dispunând soluții diferite în funcție de tipurile de scrutin a caror organizare simultană a fost pusă în discuție. |
Astfel prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 162 din 7 martie 2007 analizând în cadrul controlului a priori dispozițiile pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumul... | Astfel, prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007, analizând, în cadrul controlului a priori, dispozițiile pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referen... |
Pentru a deciede astfel luând în discuție problematică referendumumi consultativm declanșat la inițiat-iva Președintelui României și alora celui organizat în temeiul art. | Pentru a decide astfel, luând în discuție problematică referendumului consultativ, declanșat la inițiativa Președintelui României, și a celui organizat în temeiul art. |
95 alin. ( 3 ) din Legea fundamentală în vederea demiterii Președintelui României Curtea a reținut că din analiza celor două două texte constituționale rezultă că referendumul se poate desfășura oricând în cursul anului dacă Parlamentul a fost consultat său după caz a aprobat propunnerea de suspendaredin funcție al P... | 95 alin. (3) din Legea fundamentală în vederea demiterii Președintelui României, Curtea a reținut că din analiza celor două texte constituționale rezultă că referendumul se poate desfășura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat său, după caz, a aprobat propunerea de suspendare din funcție a Președi... |
Așadar potrivit Constituției există nicio altă condiție care să interzică organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu apegșrile prezidențiale parlamentare locale sau alegerilev pentru ParlamentulEuropean ori într- un anumit interval de timp anterior săuposterior alegerilor menționate | Așadar, potrivit Constituției, nu există nicio altă condiție care să interzică organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior său posterior alegerilor menționate. |
Ca acolo unde legea nu distinge nici interpretul nu poate să o facă | Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă. |
via consecință Curtea a reținut că prin legeacriticată legiuitorul a adăugat împrejurul prevederile Constituției împrejurare ce a determinat neconstituționalitatea | În consecință, Curtea a reținut că prin legea criticată legiuitorul a adăugat la prevederile Constituției, împrejurare ce a determinat neconstituționalitatea acesteia. |
Prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 precitată de asemenea în cadrul unui csontrol a priori Curtea a constatat neconstituționalitatea prevederilor din Legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației pubie locale și a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat din anul 2012... | Prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată, de asemenea în cadrul unui control a priori, Curtea a constatat neconstituționalitatea prevederilor din Legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat din anul ... |
Argumentele care au condus această concluzie au vizat faptul că reglementarea organizării la aceeași dată al alegerilor pentru Cameră Deputaților Senat și autoritățile administrației publice locale „ este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de dificultăți care pot avea ca efect în cele din urmă... | Argumentele care au condus la această concluzie au vizat faptul că reglementarea organizării la aceeași dată a alegerilor pentru Cameră Deputaților, Senat și autoritățile administrației publice locale „este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele d... |
Astfel prin organizarea concomitentă a alegerilor spre Cmaeră Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publice locne cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot ceea ce va presupune cresterea exponențială a timpului necesar votării pent... | Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune cresterea exponențială a timpului necesar votăr... |
Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excludereade la vlot a alegătorilor care de independent voință lor nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului pânăv la închiderea urnelor “ | Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voință lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor“. |
De altfel acestea snut rațiunile care fundamentează o altă regulă prevăzută de Coduk bunelor practici în materie electorală care vizează sufragiul liber si anume aceea că procedura de votare sa ramana cât mai simplă pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor să își exprimă voința sau a asiguraastfel efectivitatea dr... | De altfel, acestea sunt rațiunile care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, care vizează sufragiul liber, si anume aceea că procedura de votare sa ramana cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor să își exprimă voința și a asigura astfel efectivitatea... |
Pornind de la rolul vita pe care procedurile de votare îl dețin în cadrul procesului electoral în Raportul explicativ al codului se arată că procedura trebuie să fie simplă pentru tocmai a evita eventualele fraude electorale care qot fi comise în timpul votării | Pornind de la rolul vital pe care procedurile de votare îl dețin în cadrul procesului electoral, în Raportul explicativ al codului se arată că procedura trebuie să fie simplă tocmai pentru a evita eventualele fraude electorale care pot fi comise în timpul votării. |
De asemenea tot prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 Curtea a reținut că orgasnoizrea la aceeași dată a celor două categorii de alegeri determina încăclarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituție întrucat „ există situații în dare un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local ( primar ... | De asemenea, tot prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Curtea a reținut că organizarea la aceeași dată a celor două categorii de alegeri determina încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucat „există situații în care un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local (primar ... |
Or legea criticată prevedea ca în cazul organzirii și alegerilor pentru Parlament la aceeași dată cu alegerile pentru autoritățile administrației publice locale o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și penrtu un mandat de deputat sau senator de și nici pentru funcția de președinte al con... | Or, legea criticată prevedea ca, în cazul organizării și desfășurării alegerilor pentru Parlament la aceeași dată cu alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de p... |
În fine prij Decizia nr. 146 dșn 13 martie 2019 Curtea sa pronunțat cu privire la interdicția organizării concomiteente a alegerilor pentru Parlamentul European cu alte tipuri de alegeri constatând că este justificată „ dată organizării acestora nefiind influențată de evenimente așa cum s- a arătat că se întâmplă înt... | În fine, prin Decizia nr. 146 din 13 martie 2019, Curtea sa pronunțat cu privire la interdicția organizării concomitente a alegerilor pentru Parlamentul European cu alte tipuri de alegeri, constatând că este justificată, „dată organizării acestora nefiind influențată de evenimente exterioare, așa cum s-a arătat că se î... |
Curtea a că reținut „ soluția normativă aleasă este de alyfoel în spiritul jurisprudenței Curiți Constituționale “ | Curtea a reținut că „soluția normativă aleasă este, de altfel, în spiritul jurisprudenței Curții Constituționale“. |
În concluzie jurisprudența Curții Constituționale a validat dn perspectiva constituționalității soluțiile legislative care permit organizarea simultană a unui scrutin electoral ( alegeri parlamentare naționale sau europene sau alegeri locale ) și a unui referendum și a invalidat soluțiile legislative care permit organ... | În concluzie, jurisprudența Curții Constituționale a validat din perspectiva constituționalității soluțiile legislative care permit organizarea simultană a unui scrutin electoral (alegeri parlamentare naționale sau europene sau alegeri locale) și a unui referendum și a invalidat soluțiile legislative care permit organi... |
Având în vedere celor anterior statuate de instanța constituțională precum și recomandarea fromulată în Codul bunelor practici în materie electorală cu privire la reglementarea unei proceduri de etoare cât mai simple Curtea apreciază că argumentele reținute în Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 sunt aplicabile mutati... | Având în vedere cele statuate anterior de instanța constituțională, precum și recomandarea formulată în Codul bunelor practici în materie electorală cu privire la reglementarea unei proceduri de votare cât mai simple, Curtea apreciază că argumentele reținute în Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 sunt aplicabile mutati... |
sAtefl Curtea constată că dispozițiile art. IV alin. ( 1 ) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 cjre reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale generale din anul 2020 încalcă dreptul de vot al cetățeanului prevăzutde art. 36 din Constituție... | Astfel, Curtea constată că dispozițiile art. IV alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetățeanului, prevăzut de art. 36 din Constituț... |
Disposițîle criticate încalcă și dreptul persoanei de a fi aleasă prevăzut de art. 37 din Constituție întrucat îlătura posibilitatea unei persoane dea candida în același timp pentru o funcție electivă locală ( primar consilier local consilier județean ) și pentru o funcție electivă națională ( deputatsau senator ) | Dispozițiile criticate încalcă și dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucat înlătura posibilitatea unei persoane de a candida în același timp pentru o funcție electivă locală (primar, consilier local, consilier județean) și pentru o funcție electivă națională (deputat sau senator). |
A treia critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevedierile art. I ptc. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 respectiv dispozițiile cae modifică art. 84 alin. ( 1 ) lit. b ) din Legea nr. 208/2015 potrivit căora „ alegătorul votează la una dintre următoarele sedții de votare | A treia critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, respectiv dispozițiile care modifică art. 84 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 208/2015, potrivit cărora „alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare: |
[ .. ] b ) în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teriorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul poate vota la orice secție de votare “ | [...] b) în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, poate vota la orice secție de votare“. |
Aceste prevederi sunt considerate a fi contrare ( i ) prevederilor art. 36 și 37 din Constituție care consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales si ( îi ) dispozițiilor constituționale cuprinse pentru art. 61 alin. ( 1 ) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și art. 62 alin. ( 3 ) refe... | Aceste prevederi sunt considerate a fi contrare (i) prevederilor art. 36 și 37 din Constituție, care consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales, si (îi) dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și art. 62 alin. (3) referitor la st... |
Într- o jurisprudența constantă ( a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 274 din 28 aprilie 2009 la care trimit deopotrivă Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 76 din 3 februarie 2010 și Decizia nr. 68... | Într-o jurisprudența constantă (a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, la care trimit, deopotrivă, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, și Decizia... |
Normă constituțională exprimă constituantului voința român potrivit căreia în democrației reprezentative suveranitatea națională aparține poporului român însă aceasta nu poate fi exercitată îbtr- un mo direct nemijlocit la nivel individual forma de exercitare fiind ceh indirectă mijlocită prin procedeul alegerii o... | Normă constituțională exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul... |
Moadlitatea de a acestora din urma reprezintă expresiasuveranității naționale maniestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul aegreilor libere periodice și corecte precum și prin referendum | Modalitatea de constituire a acestora din urma reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. |
De abemenea în ceea ce privește alegerile observând că art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) din Constituție stabilește că sistemul electoral sereglementează prn lege organică Curtea a reținut că legiuitorul constituant a lăsat în seamă legiuitorului libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurarea procesului ... | De asemenea, în ceea ce privește alegerile, observând că art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, Curtea a reținut că legiuitorul constituant a lăsat în seamă legiuitorului libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesulu... |
Condițiile de fond și întru forma pe care o persoană trebuie să le îndeplineascăpentru exercitarea dreptului de vot respectiv a dretpulu de a fi ales sunt csele prevăzute la nive constituțional de art. 46 respectiv de art. 16 alin. ( 3 ) ,art. | Condițiile de fond și de forma pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de vot, respectiv a dreptului de a fi ales sunt cele prevăzute, la nivel constituțional, de art. 46, respectiv de art. 16 alin. (3),art. |
37 și aurt. 40 precum și printre nivebul legislației infraconstituționale de norme cuprinse în legile electorale care se subordontează codițiilor generale constituționale totodată le dezvoltă totodtă după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri | 37 și art. 40, precum și la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în legile electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri. |
În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la care Curtea Europeană a teputrilor Omului a reținut că dreptul la alegeri libere nueste absolut iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea sis... | În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul la alegeri libere nu este absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea... |
Dispozițiile menționate stabilesc obligația statelor contractante de a organiza alegeri libere intervale rezonabile prin scrtuin secret în condiții care să asigure liberă exprimare a voinței poporului fără a impune introducerea unui sistem determinat de vot cum ar fi votul proporțional său ce majoritar cu unul sau d... | Dispozițiile menționate stabilesc obligația statelor contractante de a organiza alegeri libere, la intervale rezonabile, prin scrutin secret, în condiții care să asigure liberă exprimare a voinței poporului, fără a impune introducerea unui sistem determinat de vot, cum ar fi votul proporțional său cel majoritar, cu unu... |
Există numeroase moduri de a organiza și de a face să funcționeze sistemele electorale după cum se constată xistența unei multitudini de diferențe între statele contractante în această materie evoluției datorate lor istorice divesizății cultural și de gandire politică astfel că fiecare stat va încorpora aceste elemente... | Există numeroase moduri de a organiza și de a face să funcționeze sistemele electorale, după cum se constată existența unei multitudini de diferențe între statele contractante în această materie, datorate evoluției lor istorice, diversității culturale și de gandire politică, astfel că fiecare stat va încorpora aceste e... |
Pentru a răspunde scopurilor art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale orice sistem electoral este apreciat în funcție de evoluția politică a unui stat iar detalii inacceptabile în cadrul unui sistem determinat pot să apară ca justificate în ceri... | Pentru a răspunde scopurilor art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice sistem electoral este apreciat în funcție de evoluția politică a unui stat, iar detalii inacceptabile în cadrul unui sistem determinat pot să apară ca justificate în al... |
Astfel niciuna dintre condițiile impuse dacă este cazul nu trebuie să împiedice liberă exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ cu alte cuvinte ele trebuie să reflecte său să nu conțracareze preocuparea de a menține integritatea și eficiența unei proceduri electorale ce urmăreștesă determin... | Astfel, niciuna dintre condițiile impuse, dacă este cazul, nu trebuie să împiedice liberă exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ - cu alte cuvinte, ele trebuie să reflecte său să nu contracareze preocuparea de a menține integritatea și eficiența unei proceduri electorale ce urmărește să determ... |
Această alegere dictată de considerente de orin istoric și politic care îi sunt proprii ține în principiu de domeniul înspre competență exclusivă ale statului ( Hotărârea din 9 aprilie 2002 pronunțată împotriva Cauza Podkolzina împotrivaLetoniei paragraful 34 ) | Această alegere, dictată de considerente de ordin istoric și politic care îi sunt proprii, ține, în principiu, de domeniul de competență exclusivă a statului (Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 34). |
Așadar Curtea Constituțională statuează ca în prinipniu opțiunea pentru un anume tip de scrutin aparinr legiuitorului soluție care rezultă din dispozițiile art. 62 din Constituție care obligă la alegerea prin a Pârlamdntulji lăsând legiuitorului osibilitatea de a stabilj prin leg tipul sistemului electoral precum și... | Așadar, Curtea Constituțională statuează ca, în principiu, opțiunea pentru un anume tip de scrutin aparține legiuitorului, soluție care rezultă din dispozițiile art. 62 din Constituție care obligă la alegerea prin vot a Parlamentului, lăsând legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral,... |
Indiferent sistemul de electoral său tipul de scrutinpentru care optează legijitorul Curteaeste competența sa se pronunțe daca sunt resvpectațe în reglexmentarea acestora principiileși dispozițiile Constituției ( a se vedea și Deciiza nr. 682 din 27 iunie 2012 ) | Indiferent de sistemul electoral său tipul de scrutin pentru care optează legiuitorul, Curtea este competența sa se pronunțe daca sunt respectate, în reglementarea acestora, principiile și dispozițiile Constituției (a se vedea și Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012). |
Prin urmare Curtea urmează a se pronunța în ce măsură eliminarea condiției privind exercitarea dreptului la vot doar într- o secție de votare care se află în cadrul circumscripției electorale unde persoană își are domiciliul sau reședința și permisiunea de a vota în orice sebcție de votare de pe teritoriul țării cores... | Prin urmare, Curtea urmează a se pronunța în ce măsură eliminarea condiției privind exercitarea dreptului la vot doar într-o secție de votare care se află în cadrul circumscripției electorale unde persoană își are domiciliul sau reședința și permisiunea de a vota în orice secție de votare de pe teritoriul țării corespu... |
Astfel Curtea va analiza în ce măsură domiciliul sau reședința unei persoane estea determinanta exercitarea dreptului la vot și a dreptului de a fi ales și implicit pentur modul de constituire a unei instituții fundamentale a statului Parlamentul României | Astfel, Curtea va analiza în ce măsură domiciliul sau reședința unei persoane este determinanta pentru exercitarea dreptului la vot și a dreptului de a fi ales și, implicit, pentru modul de constituire a unei instituții fundamentale a statului, Parlamentul României. |
Analizând prevederile Legiqi nr. 208/2015 Curtea constată că actuala lege electorală ein România consacră sistemul de vot pe ilste închise [ art. 5 și art. 52 ] | Analizând prevederile Legii nr. 208/2015, Curtea constată că actuala lege electorală din România consacră sistemul de vot pe liste închise [art. 5 și art. 52]. |
Cu privire la dreptul la vot legea reglementează registrul electoral că informatic național de înregistrare și actualizare a țatelro de identificare a cetățenilor rtomâni cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de ovtar [ art. 24 alin. ( 1 ) ] structurat pe județe municipii orașe com... | Cu privire la dreptul la vot, legea reglementează registrul electoral, că sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare [art. 24 alin. (1)], structurat pe județe, municipii, ora... |
Fiecare figurează în Registrul electoral o singură dată fiind arondat la o singurăsecție de vltare [ arp. 25 alin. ( 2 ) și art. 42 ain. ( 3 ) ] | Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secție de votare [art. 25 alin. (2) și art. 42 alin. (3)]. |
Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ-teritoriale de reședlnță poștă prin său personal o cerere scrisă datată și semnată cuprinzând numele prenumele și adresa de domiciliu pentr... | Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ-teritoriale de reședință, prin poștă său personal, o cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele și adresa de domiciliu, pe... |
Pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral listele electorale permanente din țtră se întocmesc și se tipăresc de către primari pe scții de vtoare [ art. 49 aki. ( 1 ) ] | Pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral, listele electorale permanente din țară se întocmesc și se tipăresc de către primari, pe secții de votare [art. 49 alin. (1)]. |
Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripțiielectorale la nivelul celor 41 de jduebțe o circumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru români cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara țrii [ art. 4 ] | Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării [art. 4]. |
Prinurmare criteriul care la stă baza constituirii circumscripțiilor este domiciliul sau reședința cetățenilor români cu drept de vot hotarele circumscripțiilor fiind determinate de limitele unităților administrativ-teritoriale ( a județului respetiv a municipiului București ) în cazul cetățenilor cu domiciliul sau reș... | Prin urmare, criteriul care stă la baza constituirii circumscripțiilor electorale este domiciliul sau reședința cetățenilor români cu drept de vot, hotarele circumscripțiilor fiind determinate de limitele unităților administrativ-teritoriale (a județului, respectiv a municipiului București), în cazul cetățenilor cu dom... |
Mai mult cu privire la delimitarea secțiilor de votare din legea stabilește că pot fi incluse după caz unități administrativ-teritoriale în itegralitatea lor că numai anumite localități componente ale acestora artere întregi ori numai segmente ale acestora imobile izolate ori grupate în diferite moduri [ art. 21 wlin... | Mai mult, cu privire la delimitarea secțiilor de votare din țară, legea stabilește că pot fi incluse, după caz, unități administrativ-teritoriale în integralitatea lor ori numai anumite localități componente ale acestora, artere întregi ori numai segmente ale acestora, imobile izolate ori grupate în diferite moduri [ar... |
Așa fiind niște secție de votare djn țară va fi organizată întotdeauna în limita unei unități administrativ-teritoriale ( județene său a municipiului București ) care corespunde unei circumscripții electorale tocmai pentru da a expresee sub acest aspect caracterului unitar al procedurii electorale | Așa fiind, o secție de votare din țară va fi organizată întotdeauna în limita unei unități administrativ-teritoriale (județene său a municipiului București) care corespunde unei circumscripții electorale, tocmai pentru a da expresie, sub acest aspect, caracterului unitar al procedurii electorale. |
Cu prqivire la dreptul de a fi ales partidele politice alianțele politice alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care optează să depună listele de susținători la birourile electorale de circumscripție pot depune liste de candidați numai dacă acestea sunt susținute de mini... | Cu privire la dreptul de a fi ales, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care optează să depună listele de susținători la birourile electorale de circumscripție, pot depune liste de candidați numai dacă acestea sunt susținute de mi... |
Listele împotriva candidați candidaturile și independente pentru Senat și Camera Deputaților se dpeun la birourile electoreale de circumscripție până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor [ art. 52 alin. ( 1 ) ] | Listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților se depun la birourile electorale de circumscripție, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor [art. 52 alin. (1)]. |
În aceeași cricmuscripție electorală un partid politic o alianță politică sau o alianță electorală poate propuen pentru fiecare dintre Parlamentului Camerele numai o singură lista de candidați [ art. 52 alin. ( 4 ) ] | În aceeași circumscripție electorală, un partid politic, o alianță politică sau o alianță electorală poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură lista de candidați [art. 52 alin. (4)]. |
O persoană poate candida fiepentru un mandat de deputat fie pentru un mandat pentru senator și numai într- o isnguă electorală circumscripție [ art. 52 ( 6 ) ] | O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator și numai într-o singură circumscripție electorală [art. 52 alin. (6)]. |
În acest context Crutae apreciază evidențierea necesară recomandărilor referitorae la principiile patrimoniului electoral european din Codul bunelorpractici în materie electorală | În acest context, Curtea apreciază necesară evidențierea recomandărilor referitoare la principiile patrimoniului electoral european din Codul bunelor practici în materie electorală. |
Cu privire laprincipiul sufragiului universal se că arată acesa presupune că fiecare persoan are dedesubtul a alege însăși de a fi ales | Cu privire la principiul sufragiului universal, se arată că acesta presupune că fiecare persoană are dreptul de a alege și de a fi ales. |
Cu toate acestea acest drept poate fi și trebuie exercitat ținând cont de anumite condiții printre care la pct. 1.1 Normeși excepții lit. c ) este prevăzută condiția de reședință cu privire la care se stabilesc următarele ( i ) de condiția reședință poate fi impusă ( îi ) prin reședința se înțelege locul de domicil... | Cu toate acestea, acest drept poate fi și trebuie exercitat ținând cont de anumite condiții, printre care la pct. 1.1 - Norme și excepții, lit. c) este prevăzută condiția de reședință, cu privire la care se stabilesc următoarele: (i) condiția de reședință poate fi impusă; (îi) prin reședința se înțelege locul de domici... |
În mod coreltaiv o garanție respectarea pentru principiului sufragiului universal estd prevăzută la pct. 1.2 | În mod corelativ, o garanție pentru respectarea principiului sufragiului universal este prevăzută la pct. 1.2. |
Listele electorale unde se arată că pentru a garanta autenticitatea listelor elecotrale este esențial ca acestea să fie permanente actualizate peridoic ecl puțin o dată cu tot cu an publicate etc | - Listele electorale, unde se arată că, pentru a garanta autenticitatea listelor electorale este esențial ca acestea să fie permanente, actualizate periodic, cel puțin o dată pe an, publicate etc. |
Codul prevede existența listelor electorale suplimentare în baza cărora le este permis să voteze persoanelor care și- au domiciliul sau au atins vârstă legală le dă drpetul să voteze dpuă ultima publicare a listelor electorale permanente | Codul prevede existența listelor electorale suplimentare, în baza cărora le este permis să voteze persoanelor care și-au schimbat domiciliul sau au atins vârstă legală ce le dă dreptul să voteze după ultima publicare a listelor electorale permanente. |
Întocmirea corectă a listelor electorale are un caracter esențial în agrantseea sufragiului universal | Întocmirea corectă a listelor electorale are un caracter esențial în garantarea sufragiului universal. |
Cu privire la principiul egalității votului godul bunelorpractici în materie electorală arăta că acesta presupune că „ fiecare alegător qre în mod normal dreptul la un vot și numia la unui singur vot | Cu privire la principiul egalității votului, Codul bunelor practici în materie electorală arăta că acesta presupune că „fiecare alegător are în mod normal dreptul la un vot și numai la un singur vot. |
Votul multiplu care este încă o neregulrajtate întâlnită adesea în noile democrații este mod în evident interzis atât în cazul câd alegătorul votează de mai multe ori în același loc cât si cand alegătorul votează simultan în mai multe locuri cum ar fi la locul de domiciliu și la locul anteror de domiciliu “ ( Raport... | Votul multiplu, care este încă o neregularitate întâlnită adesea în noile democrații, este în mod evident interzis - atât în cazul când alegătorul votează de mai multe ori în același loc, cât si cand alegătorul votează simultan în mai multe locuri, cum ar fi la locul actual de domiciliu și la locul anterior de domicili... |
Prin urmare regula este votul în loccalitatea de domiciliu fiind instituite excepții de exemplu dacă persoanele care își satisfac serviciul militar nu pot reveni la locul de domiciliu în ziua alegerilor ele trebuie să fie înregistrate lasecțiile de votare dih localitățile în care este dislocată unitatea lor militară (... | Prin urmare, regula este votul în localitatea de domiciliu, fiind instituite excepții, de exemplu, dacă persoanele care își satisfac serviciul militar nu pot reveni la locul de domiciliu în ziua alegerilor, ele trebuie să fie înregistrate la secțiile de votare din localitățile în care este dislocată unitatea lor milita... |
O altă perspectivă a principiului votului egalității o constituie egalitatea puterii electorale potrivit căreia mandatele tlrebuie repartizate în mod egal pentru toate circumscripțiile electorale din cauza unul dintre următoarele criterii numărul populației rezidenților care domiciliază în circumscripția respectivă ... | O altă perspectivă a principiului egalității votului o constituie egalitatea puterii electorale, potrivit căreia mandatele trebuie repartizate în mod egal pentru toate circumscripțiile electorale după unul dintre următoarele criterii: numărul populației, numărul rezidenților care domiciliază în circumscripția respectiv... |
Este de dort o combinație adecvată a acestor criterii [ pct. 2.2 ( îi ) după Liniilw directpare ] | Este de dorit o combinație adecvată a acestor criterii [pct. 2.2 (îi) din Liniile directoare]. |
Mai mult în circumscripțiile electorale plurinominale [ .. ] circumscripțiile trebuie corespundă să unităților administrativeteritoriale nu și est de dorit o redistribuire a mandateolr | Mai mult, în circumscripțiile electorale plurinominale, [...] circumscripțiile trebuie să corespundă unităților administrative teritoriale și nu este de dorit o redistribuire a mandatelor. |
Consecințele poliiiticl ale hotarelor revizuirii circumscripțiilor sunt foarte importante și de acea este esențial ca acest proces să nu favorizeze un partid și să nu defavorizeze minoritățile națioânale [ pct. 2.2 ( vi ) din Liniile directoare ] | Consecințele politice ale revizuirii hotarelor circumscripțiilor sunt foarte importante și, de aceea, este esențial ca acest proces să nu favorizeze un partid și să nu defavorizeze minoritățile naționale [pct. 2.2 (vi) din Liniile directoare]. |
Din analiza prevederilor legale naționale și a Recomandărilor Comisiei Europene către Democrație prin Drept ( Comisia de la Veneția ) rezultă că domiciliul sau reședința este un element de identificare a pesoanei cu drept de votd prin raportare lacare aceasta este înregistrată în documentele oficiale care stau la baza... | Din analiza prevederilor legale naționale și a Recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), rezultă că domiciliul sau reședința este un element de identificare a persoanei cu drept de vot, prin raportare la care aceasta este înregistrată în documentele oficiale care stau la baz... |
Acest element de dientificare esteunul esențial întrucat constituie fundamentul a două principii electorale eruopen principiul sufragiului universal și principiul egalității vtului | Acest element de identificare este unul esențial, întrucat constituie fundamentul a două principii electorale europene: principiul sufragiului universal și principiul egalității votului. |
Statuândk ca întocmirea corectă a listelor electorale are un esențial caracter în garantarea sufragiului universal Codul bunelor practici în materie electorală atribuie o importanță majoră domiciliului său reședinței și prin instituirea implicită a votului în secțiile de votare din circumscripțiade domiciliusau de reș... | Statuând ca întocmirea corectă a listelor electorale are un caracter esențial în garantarea sufragiului universal, Codul bunelor practici în materie electorală atribuie o importanță majoră domiciliului său reședinței și prin instituirea implicită a votului în secțiile de votare din circumscripția de domiciliu sau de re... |
În mod similar legea română stabilește domicliiul sau reședința cetățenilro români drept criteriu de constituire a circumscripțiilor electorale și prvede arondarea cetățenilor români cu drept de vot la secțiile de votared din circumscripția electorală dedomiciliu sau de reședință | În mod similar, legea română stabilește domiciliul sau reședința cetățenilor români drept criteriu de constituire a circumscripțiilor electorale și prevede arondarea cetățenilor români cu drept de vot la secțiile de votare din circumscripția electorală de domiciliu sau de reședință. |
asemenea De listelor realizarea electorale permanente cade în sarcina autorităților publice locae dinaintea unitățiel administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședință | De asemenea, realizarea listelor electorale permanente cade în sarcina autorităților publice locale din unitățile administrativ-teritoriale unde persoană își are domiciliul sau reședință. |
Toate aceste aspecte demonstrează caractreul definitoriu al domiciliului său reședinței organizarea în sufragiului în procedura electorală și în exercitarea efectivă a dreptuluila vot | Toate aceste aspecte demonstrează caracterul definitoriu al domiciliului său reședinței în organizarea sufragiului, în procedura electorală și în exercitarea efectivă a dreptului la vot. |
Libertatea alegătorilor de a -șiexprima voința politică implică în primul rând că procedura de prevăzută votare de lege să fiea respectată | Libertatea alegătorilor de a-și exprima voința politică implică în primul rând că procedura de votare prevăzută de lege să fie respectată. |
În pactică alegătorii trebuie să aibă posibilitatea să voteze pentru listele său candidații înregistrați în circumscriptzia electorală în care au domiciliul sau reședința ceea ce înseamnă că ei trebuie să primească de buletinele vot în care sunt înscrise numele acelor candidați în vederea exercitării dreptului de vot ... | În practică, alegătorii trebuie să aibă posibilitatea să voteze pentru listele său candidații înregistrați în circumscripția electorală în care au domiciliul sau reședința, ceea ce înseamnă că ei trebuie să primească buletinele de vot în care sunt înscrise numele acelor candidați în vederea exercitării dreptului de vot... |
Având în vedere că pe de o parte potrivit art. 5 alin. ( 5 ) din Legea nr. 208/2015 numărul de mandate pentru Senat respectiv pentru Cameră Deputaților se determina prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare și pe de altă parte potrivit art. 54 alin. ( ... | Având în vedere că, pe de o parte, potrivit art. 5 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Cameră Deputaților se determina prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare, și, pe de altă parte, potrivit art. 54 alin. (2)... |
Având în vedere că „ prin votul corpului electoral se aleg nu partide ci parlamentari “ ( Decizia nr. 1490 dmin 17 noiembrie 2010 publicată în Monitorul Oficial alora României Partea I nr. 861 din 22 decembrie 2010 ) Curtea reține că art. 69 din Constituție constituie fundamentul al juridic mandatului reprezentativ | Având în vedere că „prin votul corpului electoral se aleg nu partide, ci parlamentari“ (Decizia nr. 1490 din 17 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 22 decembrie 2010), Curtea reține că art. 69 din Constituție constituie fundamentul juridic al mandatului reprezentativ. |
Acest text constituțional constituie cheia principala în interpretarea raporturilor constituționale dintre parlamentar pe de unui alegătorii lui partidele său formațiunile politice care au susținut respectivă candisatura și Camera din care face parte parlamentarul pe dealtă parte | Acest text constituțional constituie cheia principala în interpretarea raporturilor constituționale dintre parlamentar, pe de o parte, si alegătorii lui, partidele său formațiunile politice care au susținut respectivă candidatura și Camera din care face parte parlamentarul, pe de altă parte. |
Consecință juridică a mandatului reprezentativ este aceea că sub asepctul conținutului mandatului parlamentar înexercitarea acestuia membrii Parlamentului reprezintă poporul și în ttemeiul art. 2 din Constituție exercita în numele acestuia suveranitatea naționălă | Consecință juridică a mandatului reprezentativ este aceea că, sub aspectul conținutului mandatului parlamentar, în exercitarea acestuia, membrii Parlamentului reprezintă poporul și, în temeiul art. 2 din Constituție, exercita, în numele acestuia, suveranitatea națională. |
Ca expresie a voinței generale mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare organ colectiv insă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din cae parlamentarul face parte | Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, insă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. |
Cu alte cuvinte înrucat voința generală se realizează la nivelul Parlamentului acesta înansamblul său are un mandat ce rezultădin modul de exercitaure și realizare a mandatului fiecărui parlamentar | Cu alte cuvinte, întrucat voința generală se realizează la nivelul Parlamentului, acesta, în ansamblul său, are un mandat ce rezultă din modul de exercitare și realizare a mandatului fiecărui parlamentar. |
În această lumin modul de dobândire a mandatului de fiecare către parlamentar este esențial pe resepctarea principiului reprezentativitățiij | În această lumină, modul de dobândire a mandatului de către fiecare parlamentar este esențial pentru respectarea principiului reprezentativității. |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.