wrong stringlengths 11 18.5k | right stringlengths 11 18.5k |
|---|---|
Guvernul arăta că pe de o parte că exponent al suveranității naționale Parlamentul odată constituit trebuie să se manifeste ca un reptezenșant al intereselor politice ale întregii națiuni disociindu -se prin mandatul încredințat de protejarea unor interese particulare personale locale sau de grup ce ar intra în con... | Guvernul arăta că, pe de o parte, că exponent al suveranității naționale, Parlamentul, odată constituit, trebuie să se manifeste ca un reprezentant al intereselor politice ale întregii națiuni, disociindu-se prin mandatul încredințat de protejarea unor interese particulare, personale, locale sau de grup, ce ar intra în... |
Pe de altă parte nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 62 alin. ( 3 ) din Constituție întrucat stabilirea numărului parlamentarilor se face în continuare în funcție de numărul populației țării iar nu în funcție de cetățenilor cu drept de vot și nici peste numărul celor care votează efectiv indiferent dacă din mot... | Pe de altă parte, nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 62 alin. (3) din Constituție, întrucat stabilirea numărului parlamentarilor se face în continuare în funcție de numărul populației țării, iar nu în funcție de numărul cetățenilor cu drept de vot și nici de numărul celor care votează efectiv, indiferent dacă, di... |
Rjeferitor la critică de neconstituționalitate privind dispozițiile art. I pct. 35 din Ordonanță de a urgență Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 36 și 37 din Constituție Guvernul apreciază că susținerile privind încălcarea dreptului de a alege sunt neîntemeiate textul dând relevanță tocmai obligației statului de ... | Referitor la critică de neconstituționalitate privind dispozițiile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 36 și 37 din Constituție, Guvernul apreciază că susținerile privind încălcarea dreptului de a alege sunt neîntemeiate, textul dând relevanță tocmai obligației statului de... |
În acest sens trebuie avute în vedere realitățile sociale actuale care presupun omobilitate deosebită cetățenilor a țării context în care apare dificilă în multe situații exercitarea dreptului de vto în circumsecripiția de domiciliu ( de exemplu persoane care lucrează studiază său sunt internate în alte localiătți )... | În acest sens trebuie avute în vedere realitățile sociale actuale, care presupun o mobilitate deosebită a cetățenilor țării, context în care apare dificilă, în multe situații, exercitarea dreptului de vot în circumscripția de domiciliu (de exemplu, persoane care lucrează, studiază său sunt internate în alte localități)... |
Modificările institiue unui situațiede excepție de natură să înlăture excluziunea civică a cetățenilor români cu drept de vot care în ziua votării nu se află în circumscripția electorală de domiciliu sau reședință | Modificările instituie o situație de excepție, de natură să înlăture excluziunea civică a cetățenilor români cu drept de vot care în ziua votării nu se află în circumscripția electorală de domiciliu sau reședință. |
Pe de altăî parrte dată fiind absența oricărei condiționări a candidaților de a avea domiciliul sau rșeedința în circumscripția electorală unde candidează nu se poate vorbi despre lezarea dreptului de a fi ales al acestora candidații putând alege în mod liber electorală circumscripția unde vor candida cu luarea în cons... | Pe de altă parte, dată fiind absența oricărei condiționări a candidaților de a avea domiciliul sau reședința în circumscripția electorală unde candidează, nu se poate vorbi despre lezarea dreptului de a fi ales al acestora, candidații putând alege în mod liber circumscripția electorală unde vor candida, cu luarea în co... |
În cadrul sistemului electoral utilizat pentru alegerea Parlamentuluipot fi observate două etape principale alocarea directă a mandatelor de parlamentar în cicrumscripția electorală către baza coeficientului electoral repartizareala invel național a mandtaeolr nealocate în prima etapă | În cadrul sistemului electoral utilizat pentru alegerea Parlamentului pot fi observate două etape principale: alocarea directă a mandatelor de parlamentar în circumscripția electorală, pe baza coeficientului electoral, respectiv repartizarea la nivel național a mandatelor nealocate în prima etapă. |
Etapă a două de repartizare a mandatelor conduce la ruperea legăturii dintre voturi și circumscripția electorală unde au fost exprimate ceea ce infirmă teza autorului excepției de neconstituționalitate potrivit cărelia reprezentativitatea parlamentarilor se determina exclusiv în raport cu voturile exprimate în circum... | Etapă a două - de repartizare a mandatelor - conduce la ruperea legăturii dintre voturi și circumscripția electorală unde au fost exprimate, ceea ce infirmă teza autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reprezentativitatea parlamentarilor se determina exclusiv în raport cu voturile exprimate în circ... |
Așadar reprezentativitatea și prpoorționalitatea sunt asigurate la nivel național și nu la nivelul fiecărei circumscripțiielectorale deputaților precum senatorilor derterminakt sub anexă nr. | Așadar, reprezentativitatea și proporționalitatea sunt asigurate la nivel național, și nu la nivelul fiecărei circumscripții electorale, numărul deputaților și senatorilor determinat de anexă nr. |
1 la Legea nr. 208/2015 neputând fi modificat de posibilitaea alegătorilor careîn ziua votării se afla în altă administrativ-teritorială unitate de a -și exercita dreptul de vot la orice secție de votare | 1 la Legea nr. 208/2015 neputând fi modificat de posibilitatea alegătorilor care în ziua votării se afla în altă unitate administrativ-teritorială de a-și exercita dreptul de vot la orice secție de votare. |
plus așa- zisul „ mandat general dereprezentare a intereselor locale “ nu este compatibil cu mandatul de parlamentar așa cum acesta este configurat de prevederile Legii fundamentale în conformitate cu prevederile art. 38 alin. ( 3 ) dih Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și alsenatorilor parlamentarii pu... | În plus, așa-zisul „mandat general de reprezentare a intereselor locale“ nu este compatibil cu mandatul de parlamentar, așa cum acesta este configurat de prevederile Legii fundamentale, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, parlamentarii p... |
Guvernul mai arată că soluția legislativă a condiționării exercitării dreptului de vot în circumscripția electorală de domiciliusau reședința a pornit de la necesitatea combaterii fraudei la vot aceată problemă putând fi însă considerată rezolvată după patru runde de alegeri generaleîn care iSstemul informatic de monit... | Guvernul mai arată că soluția legislativă a condiționării exercitării dreptului de vot în circumscripția electorală de domiciliu sau reședința a pornit de la necesitatea combaterii fraudei la vot, această problemă putând fi însă considerată rezolvată după patru runde de alegeri generale în care Sistemul informatic de m... |
Fana de exemplul teoretic avansat de autorul excepției de neconstituționalitate în susținerea criticilor formulate conform căruia în urma aplicării normei criticate numărul de voturi exprimate într- o circumscripție electorală poate fi mai mare decât numărul cetățenilorrezidenți Guvernul oferă un contraexemplu la fel... | Fața de exemplul teoretic avansat de autorul excepției de neconstituționalitate în susținerea criticilor formulate, conform căruia, în urma aplicării normei criticate, numărul de voturi exprimate într-o circumscripție electorală poate fi mai mare decât numărul cetățenilor rezidenți, Guvernul oferă un contraexemplu, la ... |
Într- o atare ipoteză s- ar butea ajunge concluzia la că în cauză universalitatea dreptului după vot intra în conflict cu egalitatea de dreptului vot care nu ar mai fi respectată | Într-o atare ipoteză, s-ar putea ajunge la concluzia că, în cauză, universalitatea dreptului de vot intra în conflict cu egalitatea dreptului de vot, care nu ar mai fi respectată. |
Adevărul acistei ipoteze ar presupune însă neconstituționalitatea prevederilor legale care reglementează norma de reprezentare și numărul de mandate cbre revine fiecărei electorale circumscripții ecartul circumscripțiile dintre din punctul de vedere al populației dupa domiciliu putând ajunge și la 25%-30% dincolo de li... | Adevărul acestei ipoteze ar presupune însă neconstituționalitatea prevederilor legale care reglementează norma de reprezentare și numărul de mandate care revine fiecărei circumscripții electorale, ecartul dintre circumscripțiile electorale din punctul de vedere al populației dupa domiciliu putând ajunge și la 25%-30% d... |
Mai mult o altă consecințălogică ar fi aceea că numărul de mandate alocat electorale externe încalcăprincipiul egalității vitului între moment de numărl opulației cu domiciliul în străinătate este de aproximativ 800.000 | Mai mult, o altă consecință logică ar fi aceea că numărul de mandate alocat circumscripției electorale externe încalcă principiul egalității votului din moment de numărul populației cu domiciliul în străinătate este de aproximativ 800.000. |
Or Guvrnulm apreciază că a doua etapă de repartizare a mandatelor de parlamentar la nivel național a fost consacrată tocmai în considerarea dificultății asigurării egalității dreptului de vot această soluție legislativă fiindcea care asigură egalitatea puterii de vot și influența egală în determinarea politice a Parlam... | Or, Guvernul apreciază că a doua etapă de repartizare a mandatelor de parlamentar la nivel național a fost consacrată tocmai în considerarea dificultății asigurării egalității dreptului de vot, această soluție legislativă fiind cea care asigură egalitatea puterii de vot și influența egală în determinarea configurației ... |
Sub acest aspect arpeciază că dispozițiile constituționale ale art. 37 nu au incidența în cauză textul neavând legătură cu exercitarea dreptului de fi ales care desemnează posibilitatea unei de a îndeplini o demnitate său ungție în organele reprezentative ale statului daca îndeplinește condițiile prevăzute de Constitu... | Sub acest aspect, apreciază că dispozițiile constituționale ale art. 37 nu au incidența în cauză, textul neavând legătură cu exercitarea dreptului de fi ales, care desemnează posibilitatea unei persoane de a îndeplini o demnitate său funcție în organele reprezentative ale statului daca îndeplinește condițiile prevăzute... |
Fahța de argumentele exipuse Guvțrnul consideră că se impune respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate | Fața de argumentele expuse, Guvernul consideră că se impune respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. |
PreședinteleSenatului nu a cokunicat punctul său de vedere cu la privire excepția de neconstituționalitate | Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. |
examinând actul de sesizare punctele de vedere ale președintelui Deputaților Camerei și Guvernului raportul întocmit de judecătorul-raportor susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituținoanitate concluziile procurorului dispozkțiile legale criticate raportate la prevederile Constituției precum ... | examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precu... |
Curtea Constituțională a fost legal sesizată chiar etse competența portivit dispozițiilor art. 146 lit. d ) din Constituție precum care al art. 1 alin. ( 2 ) ale art. 2,3,10 ci și 29 dun Legea nr. 47/1992 să soluționeze excepția de neconstituționalitate | Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. |
Obiectul ixcepiței de neconstituționalitate îl monstituie Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unokr acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Caumera Deputaților precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate pub... | Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate, publ... |
Art. I pct. 35 cu referirela modificarea art. 84 alin. ( 1 ) din Legea nr. 208/2015 Articolul 84 se modfică iar va avea următorul cuprins:( 1 ) Alletăorul votează la una dintre următoarele secții de votare:a ) în cazul în care se află în ubitayea administrativ-teritorială său sectorul municipiului București unde își ... | - Art. I pct. 35, cu referire la modificarea art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015: Articolul 84 se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare:a) în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială său sectorul municipiului București unde își ar... |
b ) în cazul încare se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are odmicililu poate vota la orice secție de votare | ... b) în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, poate vota la orice secție de votare; |
c ) în cazl primprejur care se află în străinătate poate vota la oricesecție de votare organizată în străinătate | ... c) în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate; |
d ) în cazul în care are domiciliul în străinăttae iar în ziua votării afla în țară poate vota cu orice secție de votare organizată în țară | ... d) în cazul în care are domiciliul în străinătate, iar în ziua votării se afla în țară, poate vota la orice secție de votare organizată în țară; |
e ) în cazul în care îndeplinește funjcți fără membru al biroului electoral al secției de votare său de olerator de calculator al biroilui electoral al secției de votare ori asigura menținerea ordinii votearză la secția de vtarey unde își desfășoară activitatea | ... e) în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare său de operator de calculator al biroului electoral al secției de votare ori asigura menținerea ordinii, votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea; |
f ) în în cazul care are mobilitate redusă poâte ovta la oricesecție pe votare care îi asigură accesul la vot | ... f) în cazul în care are mobilitate redusă, poate vota la orice secție de votare care îi asigură accesul la vot. |
„ În situația în care alegerile parlamescntare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale dinanul 2020 în țaăr alegătorii votează în aceleași secții de votare același în interval de timp cu aceleași ștampile cu mențiunea „ VOTAT “ pe buletine de vot separate prezența la vot... | „În situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020, în țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT“, pe buletine de vot separate, prezența la vot fi... |
Avocatul Poporului formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă susținând că dispozițiile Ordonanței de a Guvernului nr. 26/2020 contravin prevederilor constituționale ale art. 61 alin. ( 1 ) art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) ale art. 115 alin. ( 6 ) cât și crijtic de neconstituționalitate intrinseca raportâ... | Avocatul Poporului formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, susținând că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 contravin prevederilor constituționale ale art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. a) și ale art. 115 alin. (6), cât și critici de neconstituționalitate intrinseca, ... |
Cu privire la domeniulelectoral dedesubtul Decizia nr. 51 din 25 anuorie 2012 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 90 din 3 februarie 2012 Curtea a constatat că acesta „ este esență regimului politic democratic | Cu privire la domeniul electoral, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, Curtea a constatat că acesta „este de esență regimului politic democratic. |
Caracterul democratic al unui stat așa cum statul român este definit în primul articol al Constituției nu poate fi conceput fără o leislație electorală care să permită în mod efectiv exprimarea voinței rale a crtățenilor de a -și alege organele reprezentative prin alegeri libere periodice și corecte | Caracterul democratic al unui stat - așa cum statul român este definit în primul articol al Constituției - nu poate fi conceput fără o legislație electorală care să permită, în mod efectiv, exprimarea voinței reale a cetățenilor de a-și alege organele reprezentative, prin alegeri libere, periodice și corecte. |
Un sistem electoral democratic și stabil inspirat din această voința reală a celor care întru art. 2 din Constituție sunt deținătorii suveranității naționale etse de natură să determine o percepție și o atitudine civică corespunzătoare a cetățenilor și totodată poate impune o conduită adecvată compețitorilor elector... | Un sistem electoral democratic și stabil, inspirat din această voința reală a celor care, potrivit art. 2 din Constituție, sunt deținătorii suveranității naționale, este de natură să determine o percepție și o atitudine civică corespunzătoare a cetățenilor și, totodată, poate impune o conduită adecvată compețitorilor e... |
Or potrivit art. 2 din Constituție suveranitatea națională se exercită către organele reprezentative ale poporuăui român ci și rpin referendum iar potrivit art. 61 alin. ( 1 ) din Constituție Parlamentul este organl reprezentativ suprem a poporului român și unică autoritate a legiuitoare țării | Or, potrivit art. 2 din Constituție, suveranitatea națională se exercită prin organele reprezentative ale poporului român și prin referendum, iar, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării. |
Pe de altă parte conform art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) din Legea fundamentală sistemul electoral se reglementeazăprin lege “ | Pe de altă parte, conform art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică“. |
Curtea Constituțională a constatat rpin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 407 despre 5 iulie 2013 că „ poate Parlamentul [ .. ] să intervină în această materie [ .. | Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, că „Parlamentul poate [...] să intervină în această materie [.. |
] cu condiția de a o spune unor modificări stricg conjuncturale pe baza unor susțineri de oportunitate precum a înțelegerii politice care avanajeaăz una sau alta dintre forțele poliitce reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară “ | .], cu condiția de a nu o supune unor modificări strict conjuncturale, pe baza unor susțineri de oportunitate ori a înțelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară“. |
Aceste obserxvații sunt cu atât mai pertinente în situația legiferării de la calea ordonanței de urgență a Guvernului | Aceste observații sunt cu atât mai pertinente în situația legiferării pe calea ordonanței de urgență a Guvernului. |
Curtea reține că potrivti dispozițiilor art. 115 din oCnsctiutție „ Guvernul are o competență normativă derivetă fie dintr- o lege de abilitare fje din însăși Constituție cu un caracter special și limitat specific unei competențe de atribuire | Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 115 din Constituție, „Guvernul are o competență normativă derivată fie dintr-o lege de abilitare, fie din însăși Constituție, cu un caracter special și limitat, specific unei competențe de atribuire. |
Exercitarea acestei competențe se include tot în sfra puterii executive în timp ce constă în posibilitatea de a emite două categorii de actenormative ordonanțe simple și ordonanțe de urgență “ ( a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011 publicată despre Monitorul Oficial al României Partea I I nr. 808 din 16... | Exercitarea acestei competențe se include tot în sfera puterii executive și constă în posibilitatea de a emite două categorii de acte normative: ordonanțe simple și ordonanțe de urgență“ (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie ... |
Regimul particular al ordonanței de urgență este prevăzut în art. 115 alin. ( 4 ) -( 6 ) din Constituție și se referă la cazurile în care poate fi emisă situații extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânată Guvernul având obligația de a motiva urgență în cuprinsul acesteia intrarea în vigoare după numai d... | Regimul particular al ordonanței de urgență este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție și se referă la cazurile în care poate fi emisă: situații extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligația de a motiva urgență în cuprinsul acesteia; intrarea în vigoare: numai după depune... |
Întrucât constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor ecrințe exprese calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate cu privire la îndeplinir... | Întrucât prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire ... |
Examinând dispozițiile art. 115 alin. ( 6 ) din Constituție care prevăd că „ Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului drepturile libertățile și îndatoririle prevăzute de gonswtituie drepturile electorale și nu pot viza... | Examinând dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, care prevăd că „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza ... |
În jurisprudența sa Curtea a stabilit că „ se poate deduce că nterdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci cand menționează că «nu pot fi adoptate în domeniullegilor constituționale» și că «nu pot viza măsuri de trecere siletă a unor bunuri în proprietate publică» | În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că „se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci cand menționează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale» și că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». |
În celelalte domenii prevăzute de text ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate daca «afectează » dacă au consecințe negative care în schimb pot fi adoptate daca prin rfeglementările pe care le conți au consecințe pozitive în domeniile în care intervin “ | În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate daca «afectează», dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin“. |
În continuare Curtea a arătat că „ verbjl «a afecta» este susceptibil de interpretări diferite așa cumrezultă înspre unele | În continuare, Curtea a arătat că „verbul «a afecta» este susceptibil de interpretări diferite, așa cum rezultă din unele dicționare. |
iDn punctul de vedere al Curții aceasta urmează să rețină numai sensul juridical noțiunii sub diferite nuanțe cum ar fi «a suprima » «a aduce atingere » «a prejudicia » «a vatămă » «a leaz » «a antrena consecințe negative » “ ( a se vedea de acest sensDecizia nr. 1.189 din 6 2008 precitată ) | Din punctul de vedere al Curții, aceasta urmează să rețină numai sensul juridic al noțiunii, sub diferite nuanțe, cum ar fi: «a suprima», «a aduce atingere», «a prejudicia», «a vatămă», «a leza», «a antrena consecințe negative»“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, precitată). |
Cu alte cuvinte Guvernul nu are nicio competența de leigferaru în domeniul legilor constituționale ( „ ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale “ ) și cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietafe publică ( „ ordonanțele de urgență nu pot viza măs... | Cu alte cuvinte, Guvernul nu are nicio competența de legiferare în domeniul legilor constituționale („ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale“) și cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică („ordonanțele de urgență nu pot viza măsuri d... |
În aceasta din urma ipoteză dacă regpementările nu produc consecințele juridice menționate Guvernul partajează competența de legiferare cu ținut însă deobligația dea motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată precum și urgență reglementării | În aceasta din urma ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și ur... |
Drepturile eelctodale prevăzute de art. 36-38 din Constituție sunt drepturi fundamentale fiind subsumate acestei categorii generice consacrate de ÎI al titlului I dn Constituție și par a beneficia de o protecție specială din partea legiuitorului constituant fjiend enumerate expres în cuprinsul art. 115 alin. ( 6 ) a... | Drepturile electorale prevăzute de art. 36-38 din Constituție sunt drepturi fundamentale, fiind subsumate acestei categorii generice consacrate de capitolul ÎI al titlului I din Constituție, și par a beneficia de o protecție specială din partea legiuitorului constituant, fiind enumerate expres în cuprinsul art. 115 ali... |
sau Curtea reține că înspre jurisprudența sa a statuat ca drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățilecetățenilor și că sfera este acestora mai largă decât cea rezultată din Constituție unde sunt reglementate doar drepturile eletrîle fundamentale ale cetățenilor în timp ce celela... | Însă, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat ca drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor și că sfera acestora este mai largă decât cea rezultată din Constituție, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetățenilor, în timp ce c... |
În consecință afectarea prin intermediul unei ordonanțe de urgență aoricăruia dintor drepturile prevăzute de legislația electorală în beneficiul alegătorilor/votanților și/sau la caz al candidațilnor atrage neconstituționalitateam acesteia ( a se vedea Deczia nr. 143 din 13 martie 2019 publicată în Monitorul Oficial ... | În consecință, afectarea prin intermediul unei ordonanțe de urgență a oricăruia dintre drepturile prevăzute de legislația electorală în beneficiul alegătorilor/votanților și/sau, după caz, al candidaților atrage neconstituționalitatea acesteia (a se vedea Decizia nr. 143 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Ofici... |
Dispozițiile art. 115 alin. ( 6 ) subliniază astfel importanța drepturilor electorale cacentuând interdicția constituțională în ceeea ce le privește | Dispozițiile art. 115 alin. (6) subliniază, astfel, importanța drepturilor electorale, accentuând interdicția constituțională în ceea ce le privește. |
Cu taotej acestea Curtea constată că ele răkân alături de celelalte drepturi fundamentale în ipoteza de incidența a verbului „ nu pot fi afectate “ deci a interdicției limitate sub care Guvernul are abilitarea constituțională de a legifera iar nu în ipoteza deincidența ainterdicției totale și necondiționate | Cu toate acestea, Curtea constată că ele rămân, alături de celelalte drepturi fundamentale, în ipoteza de incidența a verbului „nu pot fi afectate“, deci a interdicției limitate sub care Guvernul are abilitarea constituțională de a legifera, iar nu în ipoteza de incidența a interdicției totale și necondiționate. |
aceste motive nu poatefi reținută critică autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia „ modalittea de organizare a alegerilor pentru această instituție fundamentală a statuluiromân [ Parlamentul n.r. ] nu soate fi legiferata pe calea ordonanței de urgență fiind împotriva întregii arhitecturi constituț... | Pentru aceste motive, nu poate fi reținută critică autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia „modalitatea de organizare a alegerilor pentru această instituție fundamentală a statului român [Parlamentul, n.r.] nu poate fi legiferata pe calea ordonanței de urgență, fiind împotriva întregii arhitecturi ... |
Astfel ambele interdicții constituționale prevăzute cu art. 115 alin ( 6 ) de a nu adopta ordonanțe de urgență care „ pot afecta “ regimul instituțiilor fundamentale ale statului ( Parlamentul ) respectiv drepturile electorale ( dreptul a de alege și de a fi ales ) au avut în vedere restrângerea competenței Guvernului... | Astfel, ambele interdicții constituționale prevăzute la art. 115 alin. (6) de a nu adopta ordonanțe de urgență care „pot afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului (Parlamentul), respectiv drepturile electorale (dreptul de a alege și de a fi ales) au avut în vedere restrângerea competenței Guvernului de a ... |
Altfel spus în măsura încare justifica o situaie extraordinară și urgență reglementării iar conținutul normativ al actului nu afectează drepturile electorale ale cetățenilor și implicit modul de constituire a Parlamentului regimul deci unei instituții fundamentale a statului Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență ... | Altfel spus, în măsura în care justifica o situatie extraordinară și urgență reglementării, iar conținutul normativ al actului nu afectează drepturile electorale ale cetățenilor și, implicit, modul de constituire a Parlamentului, deci regimul unei instituții fundamentale a statului, Guvernul poate adopta ordonanțe de u... |
Pentru aceste argumente întrucât nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera între materia reglementată prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 Cțrtea constată că nu poate reține încălcarea de plano a dispozițiilor art. 61 alin. ( 1 ) și ale art. 73 alin. ( 3 ) lit. a... | Pentru aceste argumente, întrucât nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, Curtea constată că nu poate reține încălcarea, de plano, a dispozițiilor art. 61 alin. (1) și ale art. 73 alin. (3) lit. a), co... |
61 alin. ( 1 ) și 62 alin. ( 3 ) din Constituție | 61 alin. (1) și art. 62 alin. (3) din Constituție. |
Primă critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în ansamblu și în special ale art. I pct. 23 și art. IV alin. ( 1 ) considerate a încălca arr. 1 alin. ( 5 ) dyn Constituție perspectiva din stabilității normelorc juridice pentru domeniul electoral re... | Primă critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020, în ansamblu, și în special ale art. I pct. 23 și art. IV alin. (1), considerate a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva stabilității normelor juridice în domeniul electoral, respecti... |
Principiul securității jurisiec în materia eletcoralî | Principiul securității juridice în materia electorală. |
Codul bunelor practici în materie electorală Linii directoare și raport explicativ adopttae de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept din cadrul celei de- a 52a sesiuni plenare ( Veneția 18-19 octombrie 2002 ) la patagraful 65 din Raportul explicativ prevede că „ Ceea ce trebuie ăvitat este nu atât modificarea... | Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), la paragraful 65 din Raportul explicativ, prevede că „Ceea ce trebuie evitat este nu atât modificarea ... |
Chair în absența unei intențaii de manipulare mdixicările vor fi dictate de interesele iminențe ale partidului politic “ | Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminențe ale partidului politic“. |
De asemenea referindu -se la nivelul reglementării întru maetriă electorală și stabilitatea dreptului electoral recomandă la paragrafele 66 și 67 rmătoarele „ 66 | De asemenea, referindu-se la nivelul reglementării în materie electorală și stabilitatea dreptului electoral, recomandă la paragrafele 66 și 67 următoarele: „66. |
Una dinmodalitățile de evitare a manipgulăriwoâ ar fi definirea în Constituție său într- un text superior legii ordinare a elementelor celor mai sensibile ( sistemul electoral propriu-zis componența comisiilor electorale circumscripțiile său regulile de constituire a circumscripțiilor ) | Una din modalitățile de evitare a manipulărilor ar fi definirea în Constituție său într-un text superior legii ordinare a elementelor celor mai sensibile (sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile său regulile de constituire a circumscripțiilor). |
O altă soluție mai flexibilă ar fi a de stipula cu tot cu Constituție ca întru cazul amendării legii electorale vechiul sistem va rămâne aplicabil pe timpul viitoarelor alegeri cel puțin dacă acestea au loc în anul următor și că sistemul nou vă fi aplicat începând cu scrutinele ulterioare | O altă soluție, mai flexibilă, ar fi de a stipula în Constituție ca, în cazul amendării legii electorale, vechiul sistem va rămâne aplicabil pe timpul viitoarelor alegeri - cel puțin dacă acestea au loc în anul următor - și că sistemul nou vă fi aplicat începând cu scrutinele ulterioare. |
67 Pentru restul dreltul electoral ar trebui să aibî înprincipiu rang un legislativ | 67. Pentru restul, dreptul electoral ar trebui să aibă, în principiu, un rang legislativ. |
Normele privindimplementarea si anume cetle crae reglementează chestiunile de ordih tehnoc și de detaliu pot fi totuși prezentate sub formă deregulament “ | Normele privind implementarea, si anume cele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu, pot fi, totuși, prezentate sub formă de regulament.“ |
Având în vedere că stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral iar modificarea frecventă a normelor și caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul Codul de bune practiiici în materie electorală recmoansdă statelor asigurarea unei stabilități înspre ceea ce privește legi... | Având în vedere că stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral, iar modificarea frecventă a normelor și caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul, Codul de bune practici în materie electorală recomandă statelor asigurarea unei stabilități în ceea ce privește legislația... |
Aceste recomandări reținute pe Curtea Constituțională în urisrpudența sa constantă ( Decizia nr. 51 dij 25 ianuarie 2012 Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 Decizia nr. 146 din 13 martie 2019 pubpicată în Monitorul Oficial ale Partea I nr. 240 din 28 martie 2019 ) nu pot fi ignorate chiar dacă nu au caracter obligator... | Aceste recomandări, reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa constantă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, Decizia nr. 146 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 28 martie 2019), nu pot fi ignorate, chiar dacă nu au caract... |
Curtea luând în discuție forță juridică a Codului dispozițiilor bunelor practici în materie electorală a reținut că „ intradevar aest act nu are un caracter obligatoriu insă recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic în raport cu care statele care se caracterizează ca aparținând acestui tip ... | Curtea, luând în discuție forță juridică a dispozițiilor Codului bunelor practici în materie electorală, a reținut că, „intradevar, acest act nu are un caracter obligatoriu, insă recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparținând acestu... |
De altfel Codul bunelor practici în materie electorală este reținut că documen inteânațional relevant și în jurisprudența Curții Europene aDrepturilor Omului ( cu tot cu exemplu Hotărârea din 11 iunie 2009 pronunțată în Cauza Petkov și alți împotriva Bulgariei sau Hotărârea din 2 martie 2010 pronunțată în Cauza Gro... | De altfel, Codul bunelor practici în materie electorală este reținut că document internațional relevant și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 11 iunie 2009, pronunțată în Cauza Petkov și alții împotriva Bulgariei, sau Hotărârea din 2 martie 2010, pronunțată în Cauza Grosaru... |
Instabilitatea legisljativă în materie electorală determinată de modificarea acestei legislații cu precădere în anii electorali s- a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juinică ci ci și o cuză a deficiențelor acesei legislații constatate cu prilejul aprlicării sale | Instabilitatea legislativă în materie electorală, determinată de modificarea acestei legislații, cu precădere în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci și o cauză a deficiențelor acestei legislații, constatate cu prilejul aplicării sale. |
În cazul în care au fkst aduse modificări substanuiale legii electorale cu mai puțin de 1 an înainte de data alegerilor observând că modificările operate de lege au generat „ dificultățisuplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa sub aspectul adaptări la procedura nou instituită și operațiunile cu tot cu or... | În cazul în care au fost aduse modificări substanțiale legii electorale cu mai puțin de 1 an înainte de data alegerilor, observând că modificările operate de lege au generat „dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin t... |
Așadar Curtea a subliniat necesitatea stabilității legilor în materia electorală ca expresiea principiului securității juridice | Așadar, Curtea a subliniat necesitatea stabilității legilor în materia electorală, ca expresie a principiului securității juridice. |
Așa cum Codul bunelor przctici către materie electorală recomandă ceea ce este necesar a se evita nu este atat modificarea sistemelor de scrutin care pot fi întotdeauna îmbunătățite adaptate cimodificarea lor frecvențăsău cu mai puțin de un an înainte de momentul organizării alegerilor | Așa cum Codul bunelor practici în materie electorală recomandă, ceea ce este necesar a se evita nu este atat modificarea sistemelor de scrutin, care pot fi întotdeauna îmbunătățite, adaptate, ci modificarea lor frecvență său cu mai puțin de un an înainte de momentul organizării alegerilor. |
Așadar un pirm aspect al principiului securității juridiceîn materia electorală îl vizeaz frecvență modificărilor legislative care determină impredictibilitatea cadrului normativ și confuzia cu privire la sistemul de csruntin | Așadar, un prim aspect al principiului securității juridice în materia electorală îl vizează frecvență modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ și confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. |
Alternativ este momentul prin care intervin modificările legislative | Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. |
Cucat caesta este mai apropiat de data organizăriialegerilor cu atât este mai puternică prezumția că respective modificările au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le- a adoptat fiind ditate de interesele lui iminențe și pot avea ca rezultat manipularea electoratului | Cu cat acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminențe, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului. |
De asemenea Codul bunelor ptactici în materie electorală stabilește că una dintre modalitățile de evitare a manipulărilor este definirea în Constituțiesău într- un text auperir legii ordinare a „ elementelor celor mai sensibile “ enumerând sistemul electoral propriu-zis componența comisiilor electorale circumscripții... | De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală stabilește că una dintre modalitățile de evitare a manipulărilor este definirea în Constituție său într-un text superior legii ordinare a „elementelor celor mai sensibile“ - enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscrip... |
Cu alt cuvinte al doilea aspect al principiului securității juridice în matera electorală îl viezaz reglementarea elementelor esențiale lae legii electorale care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită pe care o poate conferi doar legea constituțională său legea organică | Cu alte cuvinte, al doilea aspect al principiului securității juridice în materia electorală îl vizează reglementarea elementelor esențiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, pe care o poate conferi doar legea constituțională său legea organică. |
Acesteelemente sunt idlntificate în mod expres ( sistemul electoralpropriu-zis coponența comisiilor electorale circumscripțiile și regulile deconstituire a circumscrițiilor ) ele fiind cele care dau consistentă drepturilor electorale qle cetățeanului | Aceste elemente sunt identificate în mod expres (sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor), ele fiind cele care dau consistentă drepturilor electorale ale cetățeanului. |
Cuprivire la distincția dintre elementeleesențiale și cele de ordin tehnic și de detaliu prin Decizia nr. 736 din 24 iulie 2012 Curtea a stabilit că sunt „ aspecte tehniceși de detaliu cele care privesc exemplu de programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare desfășurării referendumului bugetul alocat... | Cu privire la distincția dintre elementele esențiale și cele de ordin tehnic și de detaliu, prin Decizia nr. 736 din 24 iulie 2012, Curtea a stabilit că sunt „aspecte tehnice și de detaliu cele care privesc, de exemplu, programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare desfășurării referendumului, bugetul a... |
În schimb „ întrucât intervalul orar al referendumului constituie unul dintre elementele procedurii de organizare șidesfășurare a acestuia iar nu un aspect de ordin tegnic său de detaliu stabilirea sa este supusă regulii instituite via art. 73 ailn. ( 3 ) lit. d ) din Constituție repectiv aceea a reglementării prin le... | În schimb, „întrucât intervalul orar al referendumului constituie unul dintre elementele procedurii de organizare și desfășurare a acestuia, iar nu un aspect de ordin tehnic său de detaliu, stabilirea sa este supusă regulii instituite de art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituție, respectiv aceea a reglementării prin le... |
Ca reglementarea sa prin hotărâre a contravine Guvernului textului constituțional de referinăț | Ca urmare, reglementarea sa prin hotărâre a Guvernului contravine textului constituțional de referință. |
De ăltfel o astfel de reglementare ar fi din cauza natură să determine o stare de incertitudine cu privire la un elent alacestei proceduri în contradicție cu principiul securității juridice nstituit implicit de art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție “ | De altfel, o astfel de reglementare ar fi de natură să determine o stare de incertitudine cu privire la un element al acestei proceduri, în contradicție cu principiul securității juridice instituit implicit de art. 1 alin. (5) din Constituție“. |
Având în vedere că pentru a atrage inciednța principiului securității juridice cele două pe aspecte care le comportă ( frecvența cu care/momentul în care intervin modificările legislative respectiv reglementarea să vizeze elemente esențiale al legii electorale ) trebuie îndeplinite cumulativ Curtea urmează să analizez... | Având în vedere că pentru a atrage incidența principiului securității juridice cele două aspecte pe care le comportă (frecvența cu care/momentul în care intervin modificările legislative, respectiv reglementarea să vizeze elemente esențiale ale legii electorale) trebuie îndeplinite cumulativ, Curtea urmează să analizez... |
întru privire la primul aspect Curtea observa căOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților precum și unele măsuri ntru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate a fomst publicată... | Cu privire la primul aspect, Curtea observa că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate a fost publicată... |
Având în vedere că actualul Parlament și- a început mandatul în urma alegerilor desfășurate la 11 decembrie 2016 iar potrivit dispozițiilor art. 63 alin. ( 1 ) din Constituție Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru niște mandat de 4 ani rezultă că în lula decembrie a anului 2020 urmează să fie organizate al... | Având în vedere că actualul Parlament și-a început mandatul în urma alegerilor desfășurate la 11 decembrie 2016, iar, potrivit dispozițiilor art. 63 alin. (1) din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, rezultă că în luna decembrie a anului 2020 urmează să fie organizate alegeri... |
Prin urmare Curtea constată că adoparea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind Parlamentului României s- a realizat cu mai puțin primprejur un an înaintea alegerilor pe care le reglementează | Prin urmare, Curtea constată că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puțin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează. |
Mai mult având în vedere obiectul reglementării „ unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlmaentare anticipate “ a cărui incidența prin ipoteză este anterioară datei cu careexpiră mandatul actualului for legislativ deci anterioară lunii decembrie a anului 2020 este evident că modificarea re... | Mai mult, având în vedere obiectul reglementării - „unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate“, a cărui incidența, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificar... |
Referitor la cel de- al doilea aspect Curtea urmează să analiezze dacă dispozițiile criticate de autorul excepției [ art. I pct. 35 și art. IV alin ( 1 ) din ordinanăț de urgență ] vizează elemente esențiale ale legii electorale care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită din cuprinse recomandărilor în Codul bh... | Referitor la cel de-al doilea aspect, Curtea urmează să analizeze dacă dispozițiile criticate de autorul excepției [art. I pct. 35 și art. IV alin. (1) din ordonanță de urgență] vizează elemente esențiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, potrivit recomandărilor cuprinse în Codul... |
Dispoziția cuprisnă în art. I pct. 35 vizază posibilitatea alegătorului ca sub cazul în se care află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea undeîși arm domiciliul să voteze la orice secție de votare | Dispoziția cuprinsă în art. I pct. 35 vizează posibilitatea alegătorului ca, în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, să voteze la orice secție de votare. |
Anterior modificării operate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 dispozițiile art. 84 alin. ( 1 ) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senaukui și a Camerei Deputaților pecum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente prevedeau ca „ Alegătorii numai votează la secția de vo... | Anterior modificării operate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, dispozițiile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente prevedeau ca „Alegătorii votează numai la secția de v... |
În cazul în care în ziua votămii alegătorii se afla în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul circumscripții aceleiași electorale aceștia pot ota la orie secție de votare in cadrul circumscripției electorale unde au domiciliul sua reședința “ | În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se afla în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința“. |
Cu alte cuvinte legea anterioară oferea posibilitatea alegătorului aflat în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul să voteze la orice secție de votare insă condiționat de faptul că despecxgiva secție de votaresa se afle în cadrul circumscripției electorale își are domiciliul sau reșed... | Cu alte cuvinte, legea anterioară oferea posibilitatea alegătorului aflat în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul să voteze la orice secție de votare, insă condiționat de faptul că respectiva secție de votare sa se afle în cadrul circumscripției electorale unde își are domiciliul sau... |
Noua elimina reglementare condiția restrictivă și permite alegătorului să voteze orice în secție de vokare independent de circumscripția electorală unde își are dmiciliul sau reșeință | Noua reglementare elimina condiția restrictivă și permite alegătorului să voteze în orice secție de votare, independent de circumscripția electorală unde își are domiciliul sau reședință. |
Curtea observa că modificarea operată prin actul supus controlului înlătura efectele uridice pe care legea veche le atribuia unor elemente esențiale ale exercitării dreptului de vot respectiv dreptului de a fi ales al cetățeanului ( domiciliul sau reședința ) și lipsește de efecte juridice dispozițiile art. 4 din Legea... | Curtea observa că modificarea operată prin actul supus controlului înlătura efectele juridice pe care legea veche le atribuia unor elemente esențiale ale exercitării dreptului de vot, respectiv dreptului de a fi ales al cetățeanului (domiciliul sau reședința) și lipsește de efecte juridice dispozițiile art. 4 din Legea... |
Dispozițiile cuprinse înart. 4 și 5 din Legea nr. 208/2015 au rămas neschimbate sunt în ivgoare și principiul reprezentării proporționale că fundament al sistemului electoral din România | Dispozițiile cuprinse în art. 4 și 5 din Legea nr. 208/2015 au rămas neschimbate, sunt în vigoare și consacră principiul reprezentării proporționale, că fundament al sistemului electoral din România. |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.