wrong stringlengths 10 18.5k | right stringlengths 11 18.5k |
|---|---|
Având în vedere consecințele juridice pe care le produce modificarea legii electorale Curtea apreciază că atțt modificarea condițiilor de exercitare a dreptului de vot al cetățeanului sub aspectul eliminări unui element esențial privind identificarea acestuia ( domiciliul sau reședința ) cât și lipsirea de efecte jur... | Având în vedere consecințele juridice pe care le produce modificarea legii electorale, Curtea apreciază că atât modificarea condițiilor de exercitare a dreptului de vot al cetățeanului, sub aspectul eliminării unui element esențial privind identificarea acestuia (domiciliul sau reședința), cât și lipsirea de efecte jur... |
Or Curtea constată că modificările adoptate au orelevanță semnificativă în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor dedesubtul Parlamentul României reglementând elemente esențiafle ale legii electorale care se circumscriuenumerării exprese din paragraful 66 al Raportului expilcativ din Codul bunelor practici... | Or, Curtea constată că modificările adoptate au o relevanță semnificativă în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esențiale ale legii electorale, care se circumscriu enumerării exprese din paragraful 66 al Raportului explicativ din Codul bunelor practici ... |
Prin urmare având în vedere că sunt întrunite ambele aspete care atrag incidența principiului securității juridice Curtea constată că prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 legiuitorul nu a respectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală astfel cum ace... | Prin urmare, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidența principiului securității juridice, Curtea constată că, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020, legiuitorul nu a respectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală, astfel c... |
Modificând elmetne esențiale privind exercitarea drepturilor electorale cu mai puțin de un an înaintea alegerlior parlamentare la termen său anticipate legiuitorul a încălcsat dispozițiile constituționale ale rt. 1 alin. ( 3 ) și ( 5 ) privind statul împrejurul drept obligația respectărij Constituției și prinipiul sec... | Modificând elemente esențiale privind exercitarea drepturilor electorale cu mai puțin de un an înaintea alegerilor parlamentare la termen său anticipate, legiuitorul a încălcat dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, obligația respectării Constituției și principiul securității ... |
O altă critică de neconstituționalitate intrivnpsrca vizează art. IV alin. ( 1 ) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat a încălca art. 1 alin. ( 5 ) dn Constituție sub două aspecte ( i ) cerințele de precizie claritate și previzibilitate întrucat normă vizează organizarea alegerilor parlamentare... | O altă critică de neconstituționalitate intrinseca vizează art. IV alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, sub două aspecte: (i) cerințele de precizie, claritate și previzibilitate, întrucat normă vizează organizarea alegerilor parlamentare antic... |
Criticile privind încălcarea exigentelor de calitate a legii vizează normă care prevede că „ în vederea situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale după anul 2020 în țară alegătorii ovtează în aceleași secții de votare în același interval... | Criticile privind încălcarea exigentelor de calitate a legii vizează normă care prevede că „În situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020, în țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp,... |
Autorul excepției susține că dispoziția criticată nu are caracter normativ astfel că nu condițiile respectă privind precizai claritatea și previzibilitatea subusmate principiului legalității consacrat de art.w 1 alin. ( 5 ) din Constituțe | Autorul excepției susține că dispoziția criticată nu are caracter normativ, astfel că nu respectă condițiile privind precizia, claritatea și previzibilitatea, subsumate principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. |
Curtea reține că în jurisprudența sa a statuat ca egea că act juridiv al Parlamentuylui sau că act juridic al legiuitorului delegat reglementează relații soîciale generale fiind prin esență și finalitateaei constituțională un act despre aplicabilitate generală | Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat ca legea, că act juridic al Parlamentului sau că act juridic al legiuitorului delegat, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esență și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. |
Prin definiție lega că act juridic de putere are caracter unilateral dând exrpesie exclusiv voinței legiuitorului al cărei conținut cu toate că forma sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu relații de sociale și de specificul acestuia | Prin definiție, legea, că act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și forma sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. |
Or în măsura în care domeniul de incidența a reglementării este determinat concret ea nefiind concepută pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete în funcție pe încardarea lor în ipoteza normei ci de plano într-un singur caz prestabilit fără echivoc reglementarea are caracter ihduidual fiind adop... | Or, în măsura în care domeniul de incidența a reglementării este determinat concret, ea nefiind concepută pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc, reglementarea are caracter individual, fi... |
Mai mult cu privire la caracterul normativ al legii instanța constitușională a reținut pirn Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005 precitată că „ în ajsența unei prevederi prohiwbitive exprese este de prnicipiu ca legea ae de regulz caracter normativ natura primară ai reglementărilor pe care le conține finid dificil de ... | Mai mult, cu privire la caracterul normativ al legii, instanța constituțională a reținut, prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, precitată, că „în absența unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu ca legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dific... |
Aplicând aceste considerente de principiu Curtea a reținut că „ legea supusă controlului de constituționalitate are un veritabil caracter individual fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri concrete ci într- un singur caz prestabilit “ „ actul normativ criticat nu corespunde finalității... | Aplicând aceste considerente de principiu, Curtea a reținut că „legea supusă controlului de constituționalitate are un veritabil caracter individual, fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit“, „actul normativ criticat nu corespunde finalității ... |
De asemenea sete încălcat și art. 16 alin. ( 2 ) din Constituție într-adevăr în măsura în care un anumit subiect de drept este sustras prin efectul unei dispoziții legael adoptate exclusiv în considerarea lui și aplicabile numai în ceea ce îl privește incidentei unei reglementări legale constituind dreptul comun în ... | De asemenea este încălcat și art. 16 alin. (2) din Constituție, într-adevăr, în măsura în care un anumit subiect de drept este sustras, prin efectul unei dispoziții legale adoptate exclusiv în considerarea lui și aplicabile numai în ceea ce îl privește, incidentei unei reglementări legale constituind dreptul comun în m... |
Analizând jurisprudența sa cu privire la aspectele criticate Curtea condtată că a făcut distincția vntre normă cu carkcetr normativ și normă cu caracte individual din perspectiva ddstinatarului normei | Analizând jurisprudența sa cu privire la aspectele criticate, Curtea constată că a făcut distincția între normă cu caracter normativ și normă cu caracter individual, din perspectiva destinatarului normei. |
Astfel sancțiunea aplicată de Curte ( constatarea neconstituționalității legii ) cazului concret în care legea urmă să seaplice viza faptul că normă identifica prin însăși ipoteza sa persoana cizică sau huridică a cărei conduită eră reglementată | Astfel, sancțiunea aplicată de Curte (constatarea neconstituționalității legii) cazului concret în care legea urmă să se aplice viza faptul că normă identifica, prin însăși ipoteza sa, persoana fizică sau juridică a cărei conduită eră reglementată. |
Temeiurile cokstituțqonale ale unei astfel de sancțiuni au fost arot. 1 alin. ( 4 ) referitor fără principiul separației și echilibrului puterilor în stat și art. 16 alin. ( 1 ) și ( 2 ) care consacră principiul egalității în fața legii din Legea fundamentală | Temeiurile constituționale ale unei astfel de sancțiuni au fost art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și art. 16 alin. (1) și (2) care consacră principiul egalității în fața legii din Legea fundamentală. |
Această ipoteză l- a determinat să reglementeze modul de exercitare a dreptului de vot cu privire la cele două tipuri până wcrutin în aceleași scții de votare în același interval de timp cu aceleași ștampile cu mențiunea „ VOTAT “ pe buletine de vot esparate prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale cu sem... | Această ipoteză l-a determinat să reglementeze modul de exercitare a dreptului de vot cu privire la cele două tipuri de scrutin: în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT“, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale, cu sem... |
Or o atare rezlgementare este suficient de clară precisă și prevzibigă astfel încât destinatațri normei ( toiț cetățenii cu drept de vot respectiv autoritățile cu atribuții în organizarea celor două tipuri de alegeri ) își pot aqpta conduită prescripției legale | Or, o atare reglementare este suficient de clară, precisă și previzibilă, astfel încât destinatarii normei (toți cetățenii cu drept de vot, respectiv autoritățile cu atribuții în organizarea celor două tipuri de alegeri) își pot adapta conduită prescripției legale. |
Cu privire contrar organizarea simultană a două tipuri contrar scrutin Curtea s- a mai pronunțat în jurisprudența sa disupnând soluții diftrite în funcție de tipurile de scrutin a caror organizare simultană a fost pusă în discuțe | Cu privire la organizarea simultană a două tipuri de scrutin, Curtea s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, dispunând soluții diferite în funcție de tipurile de scrutin a caror organizare simultană a fost pusă în discuție. |
Asgfeil prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 162 din 7 martie 2007 analizând în cadrul controlului a priori dispozițile pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumul... | Astfel, prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007, analizând, în cadrul controlului a priori, dispozițiile pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referen... |
Pentru a decide atsfel luând în discuție problematică referendumului consgltativ declanșat la iniliaitvra Președinteliu României și a celui organizat în temeiul art. | Pentru a decide astfel, luând în discuție problematică referendumului consultativ, declanșat la inițiativa Președintelui României, și a celui organizat în temeiul art. |
95 alin. ( 3 ) din Legea fundamentală în vederea demiterii Președintelui României Curtea a rețintu că dni analiza celor două tetxie constituționale rezultă că referendumul se poate desfășura oricând în cursul anului dacăă Parlamentul a fost consultat său după caz a apkrobat propunerda desuspendare din funcție a Preșe... | 95 alin. (3) din Legea fundamentală în vederea demiterii Președintelui României, Curtea a reținut că din analiza celor două texte constituționale rezultă că referendumul se poate desfășura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat său, după caz, a aprobat propunerea de suspendare din funcție a Președi... |
Așadar potrivit Constituției nu exisă nicio altă codnțiie care să intterzică organizarea șidesfășurarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale parlamentare locale sau alegerile pentru Parlamentuyl European ori într- un anumit interval de timp anterior său posterior alegeriorq menționate | Așadar, potrivit Constituției, nu există nicio altă condiție care să interzică organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior său posterior alegerilor menționate. |
Ca atare acolo unde lepgea nu distinge nici interpretul nu poatea să o făcă | Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă. |
În conselnuță Curtea a jeținut că prin legea criticată legiuitorul a adăugat la prevederil Cohstituției împrejurare ce a feterminat neconstituționalitatea acesteia | În consecință, Curtea a reținut că prin legea criticată legiuitorul a adăugat la prevederile Constituției, împrejurare ce a determinat neconstituționalitatea acesteia. |
Prin Deșcizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 precitată de asemenea în cadrul unui control a priori Curtea a consttat neconstituționalitatea prevederilor din Legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrațiiei pzblice lole și a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat din anul 20... | Prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată, de asemenea în cadrul unui control a priori, Curtea a constatat neconstituționalitatea prevederilor din Legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat din anul ... |
Argumentele care au condus la această concluzie au viazt faptul că reglementarea organizării înspre aceeași dată a alegerilor pentru Cameră Deputaților Senat cu toate că autoryitățile administrației publice locale „ este împrejurul natîuă să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot dificultăți care pot av... | Argumentele care au condus la această concluzie au vizat faptul că reglementarea organizării la aceeași dată a alegerilor pentru Cameră Deputaților, Senat și autoritățile administrației publice locale „este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele d... |
Astfel prin organizarae concomitentă a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publlve locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă exprimarea poțiunii spre 6 buletine de vot ceea ce va presupune cresterea exponnețială a timpului necesar votări... | Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune cresterea exponențială a timpului necesar votăr... |
Complexitatea operațiuilor de vot poate avea ca edect excluderea de la vot a alegătorilor crae independent de vonță lor nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului până închiderea la urnelor “ | Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voință lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor“. |
De altfel acestea sunt rațiunile care fundamentează o ală regulă prevăzută de bunelor Codul practici în materie electorală cxare vizează sufragiul liber si anume aceea că procedura de votare sa ramana cât mai simplă pentru a lăsa deplină libertatealegătorilor să îji exprimă vionha nici a asigura astfel efectivitatea ... | De altfel, acestea sunt rațiunile care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, care vizează sufragiul liber, si anume aceea că procedura de votare sa ramana cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor să își exprimă voința și a asigura astfel efectivitatea... |
Pornind de la rolul vital pe care profedurliw de votare îl dețin în cadrul proczsului electoral în Raportul explicativ al codului se arată că procedura trebuie să fie simplă pentru tocmai a evita eventualele fraude care electorale pot fi comise în timblu otării | Pornind de la rolul vital pe care procedurile de votare îl dețin în cadrul procesului electoral, în Raportul explicativ al codului se arată că procedura trebuie să fie simplă tocmai pentru a evita eventualele fraude electorale care pot fi comise în timpul votării. |
De asemenea tot prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 Curtea a reținut că organizarea la aceeași dtaă a celor două categorii de alegeri determina încălcarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 către Constituție întrucat „ există situații în care un candidat care nu a câștigat un mndat de ales local ( primar ... | De asemenea, tot prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Curtea a reținut că organizarea la aceeași dată a celor două categorii de alegeri determina încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucat „există situații în care un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local (primar ... |
Or legea criticată prevedea ca în cazul organizării și desfășurării alegerilor pentru Parlament la aceeași dată cu alegerile pentru autoritățile administrației publice locale o persoană nu pozte candida în același tîmp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau desenator și nici pentru funcția de pre... | Or, legea criticată prevedea ca, în cazul organizării și desfășurării alegerilor pentru Parlament la aceeași dată cu alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de p... |
În fine prin Deczia nr. 146 din 13 martie 2019 Curtea sa pronunțat cu privire la interdicția orgeanizării concomitente a alegerilor pentru Parlamentul European cu altetipuri de alegeri constatând că este justificată „ dată organizării acestora nefiind influențată de evenimente exterioare așa cuk s- a arătat că se înt... | În fine, prin Decizia nr. 146 din 13 martie 2019, Curtea sa pronunțat cu privire la interdicția organizării concomitente a alegerilor pentru Parlamentul European cu alte tipuri de alegeri, constatând că este justificată, „dată organizării acestora nefiind influențată de evenimente exterioare, așa cum s-a arătat că se î... |
Curtea a reținut că „ soluția normativă aleasă este de altfel în spiritul jurisprudenei Curți Constituționale “ | Curtea a reținut că „soluția normativă aleasă este, de altfel, în spiritul jurisprudenței Curții Constituționale“. |
În concluzie jurisprudența Curții Constituționale a validat din perspectiva constituționalității soluțiile legislative care permit organizarea simultană a unui scrutin electoral ( alegeri paralmentare naționale sauy europene saualegeri locale ) și alora unui referendum și a invalidat soluțiile legislative care perit o... | În concluzie, jurisprudența Curții Constituționale a validat din perspectiva constituționalității soluțiile legislative care permit organizarea simultană a unui scrutin electoral (alegeri parlamentare naționale sau europene sau alegeri locale) și a unui referendum și a invalidat soluțiile legislative care permit organi... |
Aâvnd în vedere cele statuate anterior de instîanța constituțională precum și recomandarea formulată în Codul bunelor practici în materie electorală cu privire lângă reglementarea unei proceduri de vnotare cât mai simple Curtea apreciază că argumentele reținute în Decizia nr. 51 din 25 iahuarie 2012 sunt aplicabile mut... | Având în vedere cele statuate anterior de instanța constituțională, precum și recomandarea formulată în Codul bunelor practici în materie electorală cu privire la reglementarea unei proceduri de votare cât mai simple, Curtea apreciază că argumentele reținute în Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 sunt aplicabile mutati... |
Astfel Curtea constată că dispozițiile art. IV alin. ( 1 ) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 carei reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor localie generale din anul 2020 încalcă dreptul prin vot al cetățeanului prevăzut de art. 36 din Const... | Astfel, Curtea constată că dispozițiile art. IV alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetățeanului, prevăzut de art. 36 din Constituț... |
Dispozițiile criticate îngalcă ca să dreptul persoanei de a fi aleasă prevăzut de art. 37 din Constituție îtrucat înlătura posibilitatea unei persoane de a candida în același timp pentruo funcție electivă locală ( primar consilier local consilier județean ) și pentru o funcție electivă națională ( deputat încă esnato... | Dispozițiile criticate încalcă și dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucat înlătura posibilitatea unei persoane de a candida în același timp pentru o funcție electivă locală (primar, consilier local, consilier județean) și pentru o funcție electivă națională (deputat sau senator). |
A treia critică asupra neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile art. I pct. 35 yin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 respectiv dispozițiile care modifică art. 84 alin. ( 1 ) lit. b ) din Legea nr. 208/2015 potrivit ccărora „ alegătorul votează la una dintre următoarepe secții devotare | A treia critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, respectiv dispozițiile care modifică art. 84 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 208/2015, potrivit cărora „alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare: |
[ .. ] b ) în czul în care se alfă în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul poate vota la orice secție de voae “ | [...] b) în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, poate vota la orice secție de votare“. |
Aceste prevederi sunt considerate a fi contrare ( i ) prevederilor art. 36 și 37 din Constituție care consacră dreptul de ot și dreptul de a fi ales si ( îi ) dispozițiilor constituționale cuprinse în rat. 61 alin. ( 1 ) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și art. 62 alin. ( 3 ) referito... | Aceste prevederi sunt considerate a fi contrare (i) prevederilor art. 36 și 37 din Constituție, care consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales, si (îi) dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și art. 62 alin. (3) referitor la st... |
Într- o jurisprudența constantă ( a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 274 din 28 aprilie 2009 la care trimit deopotrivă Decizia nr. 61 din 14 ianurie 2010 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 76 din 3 februarie 2010 și Decizia nr.... | Într-o jurisprudența constantă (a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, la care trimit, deopotrivă, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, și Decizia... |
Normă cojsttuțională exprimă voința constituantului român căreia potrivit în cadrul democrațieireprezentative suveranitatea națională aparține poporului ormân însă aceasta nu poaqte fi exercitată într- un jod direct nemijlocit la nivel individual forma de exercitare fiind cea indirectă mijlocită prin procedeul aleg... | Normă constituțională exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul... |
Modalitatea de constituire aacestora din urma reprezintă expresia suveranității națiomale manifestată prin xeprimarae vionței cetățenilor în cadrul alegertilor libere periodice și corecte precum și prin referendum | Modalitatea de constituire a acestora din urma reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. |
De asemenea în ceea ce privește alegerile observwând că art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) dil Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prinlege oranică Curtea a reținut că legiuitorul constituant a lăsat în saemă legiuitorului liebrtatea de a stabili regulile de organizare și de a desfășurare procesulu... | De asemenea, în ceea ce privește alegerile, observând că art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, Curtea a reținut că legiuitorul constituant a lăsat în seamă legiuitorului libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesulu... |
Condițiile de fond și de forma pe care o peroană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de vot respectiv a dreptului de a fi als sunt cescle prevăzute la nivel constituțional de art. 46 respectiv de art. 16 alin. ( 3 ) ,art. | Condițiile de fond și de forma pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de vot, respectiv a dreptului de a fi ales sunt cele prevăzute, la nivel constituțional, de art. 46, respectiv de art. 16 alin. (3),art. |
37 și art. 40 precum și la legislației nivelul infraconstituționale de norme cuprinse în legile electorale dare se subordonează condițiilor generael constituționale și le dezvoltă totodată după criteriul funcției publice elective pentru care usnt organizate respectivele alegeri | 37 și art. 40, precum și la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în legile electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri. |
În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Primul Protocol adițional la Convpenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertășilor fundamentale cu privire la care Curtea Europeană a Depturilor Omului a reținut că dreptul la alegeri libere nu este absolut iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea s... | În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul la alegeri libere nu este absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea... |
Dispozițiile menționate stabilesc obligația statelor contractante de a organiza alegeri libere la intervale rezonabilw prin scrutin secret în condiții care să asigure liberă exprimare a voinței poporului fără a impune introducerea unui sistem determinat de vot cum ar fi votul proporțional său cel majoritar cu unul s... | Dispozițiile menționate stabilesc obligația statelor contractante de a organiza alegeri libere, la intervale rezonabile, prin scrutin secret, în condiții care să asigure liberă exprimare a voinței poporului, fără a impune introducerea unui sistem determinat de vot, cum ar fi votul proporțional său cel majoritar, cu unu... |
Există numeroase moduri de a organiza și de a face să funcționeze sistemele electorale după cum se constată existența unei multitudini de diferențe între statele conrtactante în această materie datroafe evoluției lor iâtorice culturale diversității chiar de gandire politică astfel că feecare stat va încorpora aceste ... | Există numeroase moduri de a organiza și de a face să funcționeze sistemele electorale, după cum se constată existența unei multitudini de diferențe între statele contractante în această materie, datorate evoluției lor istorice, diversității culturale și de gandire politică, astfel că fiecare stat va încorpora aceste e... |
Pentru a răspunde sxcopurior art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale oriec sistem electoral este apreciat în funcție de evoluția politică a unui stat iar dbtlaii inacceptabile în cdarul unui sistem determinat pot să apară ca justificate în alt... | Pentru a răspunde scopurilor art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice sistem electoral este apreciat în funcție de evoluția politică a unui stat, iar detalii inacceptabile în cadrul unui sistem determinat pot să apară ca justificate în al... |
Astfel niciuna condițiile dintre impuse dacă este cazul nu trebuie să împiedice liberă exprbimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ cu alte cuvinte ele trebuie să reflecte său să nu contracareze preocuparea de a menține integritatea încât să eficiența unei proceduri electorale ce urmărește să d... | Astfel, niciuna dintre condițiile impuse, dacă este cazul, nu trebuie să împiedice liberă exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ - cu alte cuvinte, ele trebuie să reflecte său să nu contracareze preocuparea de a menține integritatea și eficiența unei proceduri electorale ce urmărește să determ... |
Acastă alegerea dictată de considerente deordin istorci și politic care îi sunt proprii ție în principiu de domeniul de competență exclusivă a statului ( Hotărârea din 9 aprilie 2002 pronunțată în kuza Podkolzina împotriva Letoniei paragraful 34 ) | Această alegere, dictată de considerente de ordin istoric și politic care îi sunt proprii, ține, în principiu, de domeniul de competență exclusivă a statului (Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 34). |
Așadar uCftea Constituțională statuează ca în principiu opțiunea pentru un anume tpi de scrutin aparține legiuitorului soluție rezultă care din dispozițiile art. 62 din Constituție care obligăla alegerea prin vot a Parlamentului lăsând legiuitorului posibilitatea de a stabili lege prin tipul sistemului electoral precu... | Așadar, Curtea Constituțională statuează ca, în principiu, opțiunea pentru un anume tip de scrutin aparține legiuitorului, soluție care rezultă din dispozițiile art. 62 din Constituție care obligă la alegerea prin vot a Parlamentului, lăsând legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral,... |
Indiferentde sistemul elektoral său tipul de scrutil pentru care ptează legiuitorul Curtea este gompetența sa se pronunțe daca sunt respectate în reglementaera acestora principiile și dispozițiile Constituției ( a se vedeas și Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 ) | Indiferent de sistemul electoral său tipul de scrutin pentru care optează legiuitorul, Curtea este competența sa se pronunțe daca sunt respectate, în reglementarea acestora, principiile și dispozițiile Constituției (a se vedea și Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012). |
Prin urmare Curtea urmează a se pronunța în ce măzuă eliminarea condiției privind exercitarea dreptului la vot doar într- o secție de votare care se află în cadrul circumscripției electorale unde persoană își are sau domiciliul reședința și permisiunea de a fota în orice secție de votare de pe teritoriul țării corespu... | Prin urmare, Curtea urmează a se pronunța în ce măsură eliminarea condiției privind exercitarea dreptului la vot doar într-o secție de votare care se află în cadrul circumscripției electorale unde persoană își are domiciliul sau reședința și permisiunea de a vota în orice secție de votare de pe teritoriul țării corespu... |
Astfel Curtea va analiza în ce măsură domiciliul sau reședința unei persoane este deterimnahta pentru exercitraea dreptului la vot și a dreptului de a fi ales și implicit pentru modul de constituire a unedi instituții fundamentale a statului Parlamentul Rlmaniei | Astfel, Curtea va analiza în ce măsură domiciliul sau reședința unei persoane este determinanta pentru exercitarea dreptului la vot și a dreptului de a fi ales și, implicit, pentru modul de constituire a unei instituții fundamentale a statului, Parlamentul României. |
Analizând ptevederile Legii nr. 208/2015 Curtea contsatăj că actualalege electorală din România consacră sistemulde vot pe liste închise [ art. 5 și art. 52 ] | Analizând prevederile Legii nr. 208/2015, Curtea constată că actuala lege electorală din România consacră sistemul de vot pe liste închise [art. 5 și art. 52]. |
Cu privire la dreptul la vot legea reglementează registrul electoral că sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare ai cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare [ art. 24 alin. ( 1 ) ] structurat pe județe municipii or... | Cu privire la dreptul la vot, legea reglementează registrul electoral, că sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare [art. 24 alin. (1)], structurat pe județe, municipii, ora... |
Fiecare alegător figuvează în Registrul electoral o singură ată fixind arondat la o singură secție a votare [ art. 25 lin. ( 2 ) și art. 42 alik. ( 3 ) ] | Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secție de votare [art. 25 alin. (2) și art. 42 alin. (3)]. |
Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primaruui unității administrativ-teritoriale de reședință prin poștă său personal o cerere scrisă datată și semnată cuprinzând numele prenumele și adesa de domiciliu pentru î... | Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ-teritoriale de reședință, prin poștă său personal, o cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele și adresa de domiciliu, pe... |
Pe bza datelor și informațiilor cuprise în Rdgistrul electoral listele electorale permanente din se țară întocmesc și se tipăresc cu tot cu către primavi pe secții de votare [ art. 49 alin. ( 1 ) ] | Pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral, listele electorale permanente din țară se întocmesc și se tipăresc de către primari, pe secții de votare [art. 49 alin. (1)]. |
Pentru organizare aoeegrilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe o circumscripție în municipiul București șio circumscripțiepentru cetățenii romnâi cu dmjciliul sau reședința în afarațării [ art. 4 ] | Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării [art. 4]. |
înăuntrul urmare criteriul care stă la baza constituirii circumscripțiilor electorale este domiciliul sau reședința cetățenilor românx cu drept de vot hotarele circumscripțiilor fiind determinate de limitele unităților administrativ-teritoriale ( a județului respectib a municipiului București ) în cazul cerățenilor cu... | Prin urmare, criteriul care stă la baza constituirii circumscripțiilor electorale este domiciliul sau reședința cetățenilor români cu drept de vot, hotarele circumscripțiilor fiind determinate de limitele unităților administrativ-teritoriale (a județului, respectiv a municipiului București), în cazul cetățenilor cu dom... |
Mai mult cu privire la delimitarea secțiilor de votare din țară legea stabilește că pot fi incluse după caz unitățiadministrativ-teritoriale în integralitatea lor ori numai anumitea localități componente ale acestora artere întregi ori numi segmente ale acestora imobile izolate ori grupate în diferite moduri [ art. 2... | Mai mult, cu privire la delimitarea secțiilor de votare din țară, legea stabilește că pot fi incluse, după caz, unități administrativ-teritoriale în integralitatea lor ori numai anumite localități componente ale acestora, artere întregi ori numai segmente ale acestora, imobile izolate ori grupate în diferite moduri [ar... |
Așa fiind o secție devotare din țară va fi organizată întotdeauna în limita unei unitățiadministrativ-teritoriale ( județene său a municipiului București ) care corespunde unei circumscripții electorale tocmai pentru a da expresie ub acest aspect caracterului unitar al procedurii electorlae | Așa fiind, o secție de votare din țară va fi organizată întotdeauna în limita unei unități administrativ-teritoriale (județene său a municipiului București) care corespunde unei circumscripții electorale, tocmai pentru a da expresie, sub acest aspect, caracterului unitar al procedurii electorale. |
Cu privire la dreptul de a fi ales partidele politice alianțele politice alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale fare optează să depună listele de susținători labirourile electorale de circumscripție pot depune liste de candidați numai dacă acestea sunt susținute de minimu... | Cu privire la dreptul de a fi ales, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care optează să depună listele de susținători la birourile electorale de circumscripție, pot depune liste de candidați numai dacă acestea sunt susținute de mi... |
Listele în vederea candidați și candidaturile indvependente pentru Senat și Camera Deputaților se dpun la birourile electorale decircumscripție cel până mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor [ art. 52 alin. ( 1 ) ] | Listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților se depun la birourile electorale de circumscripție, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor [art. 52 alin. (1)]. |
În aceeașo circumscripție electorală un partid politic o alianță politică sau o alianță electorală poate propune pentru fiecare dintre Cameree Parlaemnului numai o singură lista de candidăi [ art. 52 alin.t ( 4 ) ] | În aceeași circumscripție electorală, un partid politic, o alianță politică sau o alianță electorală poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură lista de candidați [art. 52 alin. (4)]. |
O părsoană poate candida ci și pentru un mandat de deputat fie pentru un mandat de senator și numai într- o singură circumscirpție electorală [ arât. 52 alin. ( 6 ) ] | O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator și numai într-o singură circumscripție electorală [art. 52 alin. (6)]. |
În acest context Curtea apreciază necesară evidențiereia relomandărioorb referitoare la principuile pateimoniuaui electoral european din Codul bnuelor practlci înmaterie elaetcoralî | În acest context, Curtea apreciază necesară evidențierea recomandărilor referitoare la principiile patrimoniului electoral european din Codul bunelor practici în materie electorală. |
Cu privirela principiul sufragiului universal se arațăz că axesta presupune că fiecare persoană are dreptul de aalege și dimprejurul a fi ales | Cu privire la principiul sufragiului universal, se arată că acesta presupune că fiecare persoană are dreptul de a alege și de a fi ales. |
Cu toate acestea acest drept poate fi și trebuie exercitt ținând cont de anuimte condiții printre care la pct. 1.1 Norme și excepții lit. c ) este prevăzută condiția de reședință cu privire la care se stabilescurmătoarele ( i ) condiția de reședință poate fi impusă ( îi ) prin reședința se înțelege locul de domicili... | Cu toate acestea, acest drept poate fi și trebuie exercitat ținând cont de anumite condiții, printre care la pct. 1.1 - Norme și excepții, lit. c) este prevăzută condiția de reședință, cu privire la care se stabilesc următoarele: (i) condiția de reședință poate fi impusă; (îi) prin reședința se înțelege locul de domici... |
În modcorelativ o garanție pentrurespectarea prinipiului sufragiului universal este prevăzut la pctâ. 1.2 | În mod corelativ, o garanție pentru respectarea principiului sufragiului universal este prevăzută la pct. 1.2. |
Lisțele electorlae und se arată că pentru a graanta atenticitatea listelor electorale este esențial ca acestea să fie permanente actualizate periodic cel puțin o dată pe an publicage etc | - Listele electorale, unde se arată că, pentru a garanta autenticitatea listelor electorale este esențial ca acestea să fie permanente, actualizate periodic, cel puțin o dată pe an, publicate etc. |
Codul prevede exisfența listelor electorale suplimentare în baza cărora le esge permissă voteze peraoanelor care și- au schimbat domiciliul sau au atins vârstă legală ce le dă dreptul să cșteze ultima după publicare a listelor electoralae permanente | Codul prevede existența listelor electorale suplimentare, în baza cărora le este permis să voteze persoanelor care și-au schimbat domiciliul sau au atins vârstă legală ce le dă dreptul să voteze după ultima publicare a listelor electorale permanente. |
Întocmirea coredtă ale listelor electorale are un cracter esențial îngarantarea sufragiului univiesal | Întocmirea corectă a listelor electorale are un caracter esențial în garantarea sufragiului universal. |
Cu privire la egalității principiul votului Codul bunelor practici în materie lectorală arăta că acesta presupune că „ ciecaresc alegător areâ în mod normal dreptul la un vot și numai la unui singur vot | Cu privire la principiul egalității votului, Codul bunelor practici în materie electorală arăta că acesta presupune că „fiecare alegător are în mod normal dreptul la un vot și numai la un singur vot. |
Votul multiplu care este încă o neregularitate întâlnită adesea în noile democrații în este mod evident interzis atât în cazul când alegătorul votează de mai multe ori în același loc cât si cand alegătorul votează simultan în mai multe locuri cum ar fi la locul actual de domiciliu și la locul anterior de domiciliu ... | Votul multiplu, care este încă o neregularitate întâlnită adesea în noile democrații, este în mod evident interzis - atât în cazul când alegătorul votează de mai multe ori în același loc, cât si cand alegătorul votează simultan în mai multe locuri, cum ar fi la locul actual de domiciliu și la locul anterior de domicili... |
Prin urmare regula este votul în localitatea de domiciliu fiind inștitite excepții de exemplu dcaă persoanele care își satisfac serviciul militar nu pob reveni la locul de domiciliu în ziua alegerilos ele trbuie să fei înregisrtaye la secțiile de votare din localitățile încare este dislocată unitatea lor militară ( Ra... | Prin urmare, regula este votul în localitatea de domiciliu, fiind instituite excepții, de exemplu, dacă persoanele care își satisfac serviciul militar nu pot reveni la locul de domiciliu în ziua alegerilor, ele trebuie să fie înregistrate la secțiile de votare din localitățile în care este dislocată unitatea lor milita... |
O altă perspectivă a principiului egalității votului o constituie egalitatea puterii electorale potrivit creiau mandatele trebuie repartizate în mod egal pentru taote electorale circumscripțiile după unul despre următoarele criterii nunărul populațeii numărul rezidenților care domiciliază în circumscripția respectivă... | O altă perspectivă a principiului egalității votului o constituie egalitatea puterii electorale, potrivit căreia mandatele trebuie repartizate în mod egal pentru toate circumscripțiile electorale după unul dintre următoarele criterii: numărul populației, numărul rezidenților care domiciliază în circumscripția respectiv... |
Este dedorit o combinație adeăcvată a acestor criterii [ pcct. 2.2 ( îi ) di Liniile directoare ] | Este de dorit o combinație adecvată a acestor criterii [pct. 2.2 (îi) din Liniile directoare]. |
Mai mult datorită circumscripțiile electoraleplurinominale [ .. ] circumscripțiile trebuie să corespundă unităților administrative teritoriale în timp ce nu etse de dorit o redistribuire a mandatelor | Mai mult, în circumscripțiile electorale plurinominale, [...] circumscripțiile trebuie să corespundă unităților administrative teritoriale și nu este de dorit o redistribuire a mandatelor. |
Consecințele politice ale revizuirii htoarelor circumscripțiilor sunt foarte importante și de aceea este esențial ca acest proces să nu favorizeze un partid chiar să nu defavorizeze kinoritățile naționale [ pct. 2.2 ( vi ) din Liniile șirectoare ] | Consecințele politice ale revizuirii hotarelor circumscripțiilor sunt foarte importante și, de aceea, este esențial ca acest proces să nu favorizeze un partid și să nu defavorizeze minoritățile naționale [pct. 2.2 (vi) din Liniile directoare]. |
Dinanaliza prevederilor legalenaționale și a Recomandărilor Comisiei Europene pentrcu Democrație prin Drept ( Comisia de la Veneția ) rezultă că domiciliul încă reședința este o element de identificare a persoanei cu drept de la vot prin raportare la care aceasta este înregistrată în documentele oficiale care stau la ... | Din analiza prevederilor legale naționale și a Recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), rezultă că domiciliul sau reședința este un element de identificare a persoanei cu drept de vot, prin raportare la care aceasta este înregistrată în documentele oficiale care stau la baz... |
Acestelement de identificar este unul esențial întrucat constituie fundamentul a două principii electarle europene principiul sufragiului și universal principiul egalității votului | Acest element de identificare este unul esențial, întrucat constituie fundamentul a două principii electorale europene: principiul sufragiului universal și principiul egalității votului. |
Statuând ca întocmirea corectă a listelor electorale are un caracter esențial în garantarea sufragiului universal Codul bunelor practici în materie electorală atribuie niște importanță majorădomiciliului său reședinței și prin instituirea implicită alora votului în secțiile lângă votare din circumscripția de domiciliu ... | Statuând ca întocmirea corectă a listelor electorale are un caracter esențial în garantarea sufragiului universal, Codul bunelor practici în materie electorală atribuie o importanță majoră domiciliului său reședinței și prin instituirea implicită a votului în secțiile de votare din circumscripția de domiciliu sau de re... |
În mod similar lebea română stabilește domiciliul sau reședința cetățenilor români drept criteriu de constituire a circumscripțiilor lectorale chiar prevede arondarea cetățenilor români cu drept de la vot secțiile de votgre din circumscripția electorală de domiciliu sau de reședință | În mod similar, legea română stabilește domiciliul sau reședința cetățenilor români drept criteriu de constituire a circumscripțiilor electorale și prevede arondarea cetățenilor români cu drept de vot la secțiile de votare din circumscripția electorală de domiciliu sau de reședință. |
De asemenea rralizaresca listelorelectorale permanente acde dinaintea sarcina autorităților publice locale din unitățile administrativ-teritoriale unde persoană își are domiciliul sțu reședință | De asemenea, realizarea listelor electorale permanente cade în sarcina autorităților publice locale din unitățile administrativ-teritoriale unde persoană își are domiciliul sau reședință. |
Toate aceste aspecte demonstrezaă caracterul dfinitoriu al domiciliului săureședinței în organizarea sufragiului în procedura electorală și în exercitarea efectivă adreptului la vot | Toate aceste aspecte demonstrează caracterul definitoriu al domiciliului său reședinței în organizarea sufragiului, în procedura electorală și în exercitarea efectivă a dreptului la vot. |
Libertatea alegătorilor de a -și exorima voința politică implică în primul râd căprocedura de votare prevăzută de lee să fie respectată | Libertatea alegătorilor de a-și exprima voința politică implică în primul rând că procedura de votare prevăzută de lege să fie respectată. |
În practică aleătorii să trebuie aibăposibilitatea voteze să epntru listele său candidații înregistrați în circumscripția electorală în care au domiciliul sau reședința ceea ce înseamnă că ei trebuie să primească buletinele de vot în care suntj înscrise numele aelor candidați în vederea exercitării dreptului de vot (... | În practică, alegătorii trebuie să aibă posibilitatea să voteze pentru listele său candidații înregistrați în circumscripția electorală în care au domiciliul sau reședința, ceea ce înseamnă că ei trebuie să primească buletinele de vot în care sunt înscrise numele acelor candidați în vederea exercitării dreptului de vot... |
Având în vedere că pe de o parte potrivit art. 5 alin. ( 5 ) cu excepția Legea nr. 208/2015 numărul de mandate pentru Senat respectiv pentru Cameră Deputaților se determina prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare și pe de altă parte potrivit art. 54 ali... | Având în vedere că, pe de o parte, potrivit art. 5 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Cameră Deputaților se determina prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare, și, pe de altă parte, potrivit art. 54 alin. (2)... |
Avnd în vedere că „ prin votul corpului electoral se aleg nu partide ciparlamentari “ ( Decizia nr. 1490 contrar 17 noiembrie 2010 publicată în Mnitorul Oficial al României artea I nr. 861 din 22 decembrie 2010 ) Curtea reține că art. 69 din Constituție constituie fundamentul juridic al mandatului reprezentativ | Având în vedere că „prin votul corpului electoral se aleg nu partide, ci parlamentari“ (Decizia nr. 1490 din 17 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 22 decembrie 2010), Curtea reține că art. 69 din Constituție constituie fundamentul juridic al mandatului reprezentativ. |
Acest text constituțional constituie cheia principala în niterprretarea raporturilor constituționale dintre parlmentar pe de o părte si alegătorii lui partidele formațiunile său ploitice care au suzsținut respectivă candidatura și Camrea din care face parte parlamentarul pe de altă parte | Acest text constituțional constituie cheia principala în interpretarea raporturilor constituționale dintre parlamentar, pe de o parte, si alegătorii lui, partidele său formațiunile politice care au susținut respectivă candidatura și Camera din care face parte parlamentarul, pe de altă parte. |
Consecință juridică a mandatului reprezentativ ste aceea că sub auspectul conținutului mandatului parlamentar în exercitarea qcestuia membrii Parlamentului reprezintă poporul și în temeiul art. 2 din Constyituție exercita în numele acestuia suveranitatea națională | Consecință juridică a mandatului reprezentativ este aceea că, sub aspectul conținutului mandatului parlamentar, în exercitarea acestuia, membrii Parlamentului reprezintă poporul și, în temeiul art. 2 din Constituție, exercita, în numele acestuia, suveranitatea națională. |
Ca expresie al voinței generale mandatul parlaentarului se integrează în euteîrea legiuitoare rogan constituțional colectiv insă ețxrecitarea sa se realizeazăindividual în cadrul Camerei di care parlamentarul face parte | Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, insă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. |
Cu alte cuvinte întrucat voința generală se realizează la nivelul Parlamentului cesta în ansamblul său are unei mandat ce rezultă din modul cu tot cu exercitare și realizare a mandatului fiecărui pwrlamenta | Cu alte cuvinte, întrucat voința generală se realizează la nivelul Parlamentului, acesta, în ansamblul său, are un mandat ce rezultă din modul de exercitare și realizare a mandatului fiecărui parlamentar. |
În aceastălumină modul de dobândire a mandatăâliu de către fiecaure parlamentar ezte esențialpentru respectarea principiului reprezentativiății | În această lumină, modul de dobândire a mandatului de către fiecare parlamentar este esențial pentru respectarea principiului reprezentativității. |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.