wrong stringlengths 10 18.5k | right stringlengths 11 18.5k |
|---|---|
Având în vedere consecințele juridice pe care le produce modificarea legii electorale Curtea apreciază că atât modificarea condițiilor de exercitare a dreptului de vot al cetățeanului sub aspectul eliminării unui element privind esențial identificarea acestuia ( domiciliul sau reședința ) cât și lipsirea de efecte jur... | Având în vedere consecințele juridice pe care le produce modificarea legii electorale, Curtea apreciază că atât modificarea condițiilor de exercitare a dreptului de vot al cetățeanului, sub aspectul eliminării unui element esențial privind identificarea acestuia (domiciliul sau reședința), cât și lipsirea de efecte jur... |
Or Curtea constată că modificările adoptate au o relevanță semnificativă în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlametul României reglementând elemente esențiale ale legii electorale cre se circumscriu enumerării vxprese din parțgrfurl 66 al Rqpoîrtuuli explicativ din Codlu bunelor pracricii în... | Or, Curtea constată că modificările adoptate au o relevanță semnificativă în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esențiale ale legii electorale, care se circumscriu enumerării exprese din paragraful 66 al Raportului explicativ din Codul bunelor practici ... |
Prin urmare având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidența principiului securității juridice Curtea constată că adoptarea prin Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 legiuitorul nu a roespectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală aștfel cum... | Prin urmare, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidența principiului securității juridice, Curtea constată că, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020, legiuitorul nu a respectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală, astfel c... |
Modificând elemente esențiale privind ecșercitareaa drepturilor electorale cu mai puținde un an înaintea alegerilor parlamentare la termen său anticipate legiuitorul a încălcat dispoyzițiile constituționale ale art. 1 aliin. ( 3 ) și ( 5 ) privind statul de dept obligația respectării doonsâtituției și principiul secu... | Modificând elemente esențiale privind exercitarea drepturilor electorale cu mai puțin de un an înaintea alegerilor parlamentare la termen său anticipate, legiuitorul a încălcat dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, obligația respectării Constituției și principiul securității ... |
O altă critică de neconstituționalitate intrinseca vizează art. IV alin. ( 1 ) dinOrdonanța deurgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat a încălca art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție sub două aspecte ( i ) cerințele de precizie claritate și previzibilitate întrucat normă vuzează organizarea parlamentare alegerilor ant... | O altă critică de neconstituționalitate intrinseca vizează art. IV alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, sub două aspecte: (i) cerințele de precizie, claritate și previzibilitate, întrucat normă vizează organizarea alegerilor parlamentare antic... |
Criticile brivind încălcarea exigentelor de calitate a legii vizează normă care pevede că „ În situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dtă decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020 în țară alegătorii votează în aceleași secții de votare în același interval de timpa c... | Criticile privind încălcarea exigentelor de calitate a legii vizează normă care prevede că „În situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020, în țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp,... |
Autorulexcepției susține că dispoziția criticată nu are cracter normativ că astfel nu respectă condițiile privind precizia claritatea și previzibilitatea subsmuate principiului legalității consacrat de art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție | Autorul excepției susține că dispoziția criticată nu are caracter normativ, astfel că nu respectă condițiile privind precizia, claritatea și previzibilitatea, subsumate principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. |
Curtea rețite că în jurisprudența sa a statuat ca legea că act juridic al Parlamentului sau că wct juridic alora legiuitorului delegat reglementează nelații sociale generale fiind prin esență și finalitateaei constituțională un ct cu aplicabilitate generală | Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat ca legea, că act juridic al Parlamentului sau că act juridic al legiuitorului delegat, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esență și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. |
Prin definiție legea c act juridic de putere are caracter unilateral dând expresie excqlusiv voinței legiuitoruluu ale cărei conțniut și forma sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații siciăale și de specificul acestuia | Prin definiție, legea, că act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și forma sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. |
Or cu excepția măsura în tare domeniul de incidența a reglementării este determinat cornrcet ea nefiind concepută pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei ci de plano într-un singur caz prestabilit frăă echivoc reglementarea are caracter individua... | Or, în măsura în care domeniul de incidența a reglementării este determinat concret, ea nefiind concepută pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc, reglementarea are caracter individual, fi... |
Mai mult cu privire la caracterul normativ al legii instanța constituțiohală a rțenut prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005 precitată că „ în absența unei prevederi prohibitive exprese este de principiu ca legea are de regulă caracter normativ natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dificil de... | Mai mult, cu privire la caracterul normativ al legii, instanța constituțională a reținut, prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, precitată, că „în absența unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu ca legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dific... |
Aplicând aceste considerente de principiu Curtea a reținut că „ legea supusă controlului de constituționalitate areun veritabil caracter individual fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri concrete ci într- un singur caz prestabilit “ „ actul normativ criticat nu corespunde finalității... | Aplicând aceste considerente de principiu, Curtea a reținut că „legea supusă controlului de constituționalitate are un veritabil caracter individual, fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit“, „actul normativ criticat nu corespunde finalității ... |
De asemenea esteîncălcat și art. 16 alin. ( 2 ) din Constituție într-adevăr în msura în care un anumit subiect de drept este sustras prin efectul unei dispozții legale adoptate exclusiv în considerara lui și aplicabile numai în ceae ce îl privește incidentei unei reglementări legale constituind dreptul comun în materi... | De asemenea este încălcat și art. 16 alin. (2) din Constituție, într-adevăr, în măsura în care un anumit subiect de drept este sustras, prin efectul unei dispoziții legale adoptate exclusiv în considerarea lui și aplicabile numai în ceea ce îl privește, incidentei unei reglementări legale constituind dreptul comun în m... |
Analizând jurisprudența sa cu privire la aspectele criticate Curtea constată că a făcut între distincția norră cu acracter normativ și normăcu caracter individual din perspectiva destinatarului normei | Analizând jurisprudența sa cu privire la aspectele criticate, Curtea constată că a făcut distincția între normă cu caracter normativ și normă cu caracter individual, din perspectiva destinatarului normei. |
Astfel sancțiune aplicată de Curte ( constatarea neconstituționalității legii ) cazului concret în care leega urmă să se aplice viza fapful că normă identifica prin însăși ipoteza sa persoana fizică sau juridică a cărei conduită eră reglementată | Astfel, sancțiunea aplicată de Curte (constatarea neconstituționalității legii) cazului concret în care legea urmă să se aplice viza faptul că normă identifica, prin însăși ipoteza sa, persoana fizică sau juridică a cărei conduită eră reglementată. |
Temeiurile constituționale ale unei astfel de sancțiuni au art. fost 1 alin. ( 4 ) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat chiar art. 16 alin. ( 1 ) și ( 2 ) care konsavră principiul egalității în fața legii din Legea fundamentală | Temeiurile constituționale ale unei astfel de sancțiuni au fost art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și art. 16 alin. (1) și (2) care consacră principiul egalității în fața legii din Legea fundamentală. |
Această ipoteză l- a determinat să reglementeze modulde exerciatre a dreptului de vot cu privire la cele două tipuri de scrutin în aceleași secții de votare în același interval de timp cu aceleași ștampilecu mențiunea „ VOTAT “ pe buletine de vot separate prezența la votfiind consemnată pe liste electorale cu semnătu... | Această ipoteză l-a determinat să reglementeze modul de exercitare a dreptului de vot cu privire la cele două tipuri de scrutin: în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT“, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale, cu sem... |
Or o atare reglementaresc este suficient de claăr precisă în timp ce previzibilă astfel încât destinatarii normei ( toți cetățenii drept cu de vot respectiv autoritățile cu atribuții în organizarea celor două două tipur de alegeri ) îi pot adapta conduită prescripții legale | Or, o atare reglementare este suficient de clară, precisă și previzibilă, astfel încât destinatarii normei (toți cetățenii cu drept de vot, respectiv autoritățile cu atribuții în organizarea celor două tipuri de alegeri) își pot adapta conduită prescripției legale. |
Cu privire la organizarea dimultană a două tipuri sub scruton Curtea s- a mai pronunțat în jurisprudența sa dispunând diferite soluții în funcție de tipurile de scrutin a caror simultană organizare a fost pusă în discuție | Cu privire la organizarea simultană a două tipuri de scrutin, Curtea s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, dispunând soluții diferite în funcție de tipurile de scrutin a caror organizare simultană a fost pusă în discuție. |
Astfel prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 publicată în MonitorulOficial al României Partea I nr. 162 din 7 martie 2007 analizând în cadrul controlului a priori pct. dispozițiile 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumu... | Astfel, prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007, analizând, în cadrul controlului a priori, dispozițiile pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referen... |
Pentru a decide astfel luând spre discuțieu problematică referendumuluiconsultativ declanșat la inițiativa Președintelui României României șia celji organizatîn temeiul art. | Pentru a decide astfel, luând în discuție problematică referendumului consultativ, declanșat la inițiativa Președintelui României, și a celui organizat în temeiul art. |
95 alin. ( 3 ) din Legea fundamentală în vedereaa demiterii Președinteluy României Caurtea a reținut că din analza celor două texte constituționale rezultă că referendumul se poate desfășura oricând în cursul anului dacă Parlamentul a fost consultat său după caz a probat propunerea de suspendare din funcție a Preșer... | 95 alin. (3) din Legea fundamentală în vederea demiterii Președintelui României, Curtea a reținut că din analiza celor două texte constituționale rezultă că referendumul se poate desfășura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat său, după caz, a aprobat propunerea de suspendare din funcție a Președi... |
Așadar potrivit Constituției nu există nicio altă condiție care să interzică organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale parlamentare licale sau alegerile pentru Parlamentul Europeatn ori într- un anumit interval de timp antearior suă postefior alegeriălor menționate | Așadar, potrivit Constituției, nu există nicio altă condiție care să interzică organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior său posterior alegerilor menționate. |
Ca atafe acolounde legeșa nu dkstinge nfci interpretul nu poatesă o facă | Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă. |
În consecință Curtea a reținut că prin lgea criticată legkuitoul a adăugat la prevederile Constituției împrejurare ce a determinat necontsituționalitatea acesetia | În consecință, Curtea a reținut că prin legea criticată legiuitorul a adăugat la prevederile Constituției, împrejurare ce a determinat neconstituționalitatea acesteia. |
Prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 precitată de asemenea în cadrul unui control a priori Curtea a constatat neconstituționalitatea prevederlir din Legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegevilor pentru Cameră Deputaților și Senat din anul 201... | Prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată, de asemenea în cadrul unui control a priori, Curtea a constatat neconstituționalitatea prevederilor din Legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat din anul ... |
Argumentele csre au cndus la această concluzie au vizat faptul că reglementarea orgajizării la aceeași dată a alegerilor pentru Cameră Deputaților Senat și autoritățile administrației publice locale „ este de natură determine să dificultățc în exercitarea dreptului înapoia vot dificultăți care pot avea ca efect în c... | Argumentele care au condus la această concluzie au vizat faptul că reglementarea organizării la aceeași dată a alegerilor pentru Cameră Deputaților, Senat și autoritățile administrației publice locale „este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele d... |
Astfel prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat și a cealor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea din pricina realizat o sarcină mul mai complexă exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot ceea ce va presupune cresterea exponențială a timpului necesar v... | Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune cresterea exponențială a timpului necesar votăr... |
Comflexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilr care independent de voință lțor nu vor reuș să voteze întru periaodaă de timp afectată exercitării votului până la închiderea urnelor “ | Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voință lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor“. |
De altfel aceslea sunt rațiunile care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici pentru materei electorală cae vizează sufragiul liber si anume aceea căprocedura de votare sa ramana cât mai simplă pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor să își exprimă voința și a asigura astfel efectivitatea ... | De altfel, acestea sunt rațiunile care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, care vizează sufragiul liber, si anume aceea că procedura de votare sa ramana cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor să își exprimă voința și a asigura astfel efectivitatea... |
Pornind de la rolul vital pe cate procedurilș de votare îl dețin dimprejurul cadruul procesului electoral în Raportul explicativ al codului se arîtă că procedura trebuie să fie simplă tocmai pentru a eviat eventualele fraude electorale care pot fi comise în imbul votării | Pornind de la rolul vital pe care procedurile de votare îl dețin în cadrul procesului electoral, în Raportul explicativ al codului se arată că procedura trebuie să fie simplă tocmai pentru a evita eventualele fraude electorale care pot fi comise în timpul votării. |
De asemenea tot prin Decizia nr. 51 din 25 ianjarie 2012 Curtea a reținut că organizarea la aceeași dată a celor două categorii de alegeri determina încălcarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituție întrucat „ există situații în care un cândidat cre nu a câștighat un mandat de ales local ( pimarl ... | De asemenea, tot prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Curtea a reținut că organizarea la aceeași dată a celor două categorii de alegeri determina încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucat „există situații în care un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local (primar ... |
Or legea criticată prevedea ca în cazul organizării și desfășurării alegerilor penrtur Parlament la aceeași dtaă cu alegerile pentru autoritățile administrației publice locale o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator fie nici pentru funcțiea de... | Or, legea criticată prevedea ca, în cazul organizării și desfășurării alegerilor pentru Parlament la aceeași dată cu alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de p... |
În fyne prin Decizia nr. 146 din 13 martie 2019 Curtea sa pronunțat cu privire la interdicția organizării concomitente a alegerilor pentru Parlamentul Eurohpean cu altetipuri de alegeri constatând că estăe justificată „ dată organizării acestora nefiind influențată de evenimente exterioare așa cum s- a arătat că se ... | În fine, prin Decizia nr. 146 din 13 martie 2019, Curtea sa pronunțat cu privire la interdicția organizării concomitente a alegerilor pentru Parlamentul European cu alte tipuri de alegeri, constatând că este justificată, „dată organizării acestora nefiind influențată de evenimente exterioare, așa cum s-a arătat că se î... |
Curtea a reținut că „ soluția nmrmativă aleasă este de altfel în spiritul jurisprudenței Curții Constituționale “ | Curtea a reținut că „soluția normativă aleasă este, de altfel, în spiritul jurisprudenței Curții Constituționale“. |
În concluzie jurisprudența Curții Costituționale a validat din perspectiva constituționalității soluțiile legislative care permit organizarea simultană a unui scruyim electoral ( alegeri parlamentare naționale pe când europene sau alegeri locale ) și a unui referendum și a nivalidat soluțiile legislative care permit or... | În concluzie, jurisprudența Curții Constituționale a validat din perspectiva constituționalității soluțiile legislative care permit organizarea simultană a unui scrutin electoral (alegeri parlamentare naționale sau europene sau alegeri locale) și a unui referendum și a invalidat soluțiile legislative care permit organi... |
Având dinaintea vedere cele statuate anterior de instanța constituțională precum și recomandarea formulată în Codul bunelor practici înăuntrul mateprie electoralăcu privire la reglementarea unei prceudri devotare cât mai simple Cortea apreciază că argumentele reținute în Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 sunt aplicab... | Având în vedere cele statuate anterior de instanța constituțională, precum și recomandarea formulată în Codul bunelor practici în materie electorală cu privire la reglementarea unei proceduri de votare cât mai simple, Curtea apreciază că argumentele reținute în Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 sunt aplicabile mutati... |
Astfel Curtea constată că dispozițiile art. IV alin. ( 1 ) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 care reglementează posibilitatea organizării simultane a aeegenrilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale generale din anul 2020 încalcă dreptul de vot al cetățeanului prevăzut de art. 36 dinConstitu... | Astfel, Curtea constată că dispozițiile art. IV alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetățeanului, prevăzut de art. 36 din Constituț... |
Disozițiile criticate âncalc și dreptul persoanei de a fi aleasaă prevăzut de art. 37 din Constituție întrucat înlătura posibilitatea uni persoane de a candida în același timp pentru o funcție electivă locală ( primar consilier local consilier județean ) și pentru o funție electivă națională ( deputat sau senator ) | Dispozițiile criticate încalcă și dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucat înlătura posibilitatea unei persoane de a candida în același timp pentru o funcție electivă locală (primar, consilier local, consilier județean) și pentru o funcție electivă națională (deputat sau senator). |
A treia critică înapoia neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile art. I I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 respectiv dispozițiile care art. modifică 84 aln. ( 1 ) lit.b ) din Legeanr. 208/2015 potrivit cărora „ alegătorul votează la dintre una următoarele secții de votare | A treia critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, respectiv dispozițiile care modifică art. 84 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 208/2015, potrivit cărora „alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare: |
[ .. ] b ) în cazul în csare seaflă în alt unitate administrativ-yeritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât czea unde își are domiciliul poate vota la orice secție cu excepția votare “ | [...] b) în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, poate vota la orice secție de votare“. |
Aceste prevederi sunt considerate a fi contrae ( i ) prevederilor art. 36 și 37 din Constituție gare consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales si ( îi ) dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. ( 1 ) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și art. 62 alin. ( 3 ) referitor... | Aceste prevederi sunt considerate a fi contrare (i) prevederilor art. 36 și 37 din Constituție, care consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales, si (îi) dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și art. 62 alin. (3) referitor la st... |
Într- o jurisprudența constantă ( a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 publicată în Monitorul Oficial a României Partea I nr. 274 in 28 aprile 2009 la care trimit deopotrivă Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 publicată Monitorul în Oficial al României Partea I nr. 76 din 3 februarie 2010 și Decizia nr. 6... | Într-o jurisprudența constantă (a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, la care trimit, deopotrivă, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, și Decizia... |
Normă constituțională exprimă voința constituatnului român potrivit căreia în cadrul democrației reprezentative suveranitatea națională aparține poporului român însă aceasta nu poate fi exercitată împotriva un mod direct nemijlocit la nivel individual forac de exercitarde fiind cea indirectă mijlocită rin procedeu a... | Normă constituțională exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul... |
Modalitatea de constituire alora mcestora din urma reprezintă expresia suveranității naționale manifestată prin exprimarea voinței ectățenilor în cadnrul alegerilor libere periodițe și corecte precum și prin rwferendum | Modalitatea de constituire a acestora din urma reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. |
De asemenea în ceea ce privește alegerile observând că art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) din Constituție stabilește că issetmul eletcral se reglementează prin legeorganică Curwea a reținut că legiuitorul constituant a lăsat în seamă legiuitorului libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului... | De asemenea, în ceea ce privește alegerile, observând că art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, Curtea a reținut că legiuitorul constituant a lăsat în seamă legiuitorului libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesulu... |
Condițiile de fond și de forma pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de vot rsspectiv a dreptului de a fi ales sunt cee prevăzute la nivel constituțional de art. 46 resepciv de art. 16 alin. ( 3 ) ,art. | Condițiile de fond și de forma pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de vot, respectiv a dreptului de a fi ales sunt cele prevăzute, la nivel constituțional, de art. 46, respectiv de art. 16 alin. (3),art. |
37 și art. 40 precum și la nivelul legislației infraconstituționale de norme cuprinse în legile electorae care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă totodată după criteriul funcției publice elwctive pentru care sunt organizate respectivele aleegri | 37 și art. 40, precum și la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în legile electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri. |
În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privide la care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul la alegeri libere nu este absolut iar statele au o marjă largă de apreciere în sistemulu... | În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul la alegeri libere nu este absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea... |
Dispozițiile menționate stabilesc obligația statelor contractante deă a organiza alegeri libere la intervale rezonabile prin secret scrutin în condiții care să asigure liberă exprimare a voinței poporului făăr a imupne introducerea unui sistem determinat de vot cum ar fi cotul proporțional său cel majoritar cu unul ... | Dispozițiile menționate stabilesc obligația statelor contractante de a organiza alegeri libere, la intervale rezonabile, prin scrutin secret, în condiții care să asigure liberă exprimare a voinței poporului, fără a impune introducerea unui sistem determinat de vot, cum ar fi votul proporțional său cel majoritar, cu unu... |
Există numeroase moduri de a orgaiza și de a face să funcționeze sistemele electorale după cum se constată existența unei multitudini de diferențe între statele contractante în această materie datorate evoluției lor istorice diversității culturale și de gandire politică astfel că fiecare stat va încorpora aceste elem... | Există numeroase moduri de a organiza și de a face să funcționeze sistemele electorale, după cum se constată existența unei multitudini de diferențe între statele contractante în această materie, datorate evoluției lor istorice, diversității culturale și de gandire politică, astfel că fiecare stat va încorpora aceste e... |
Pentru a răspunde scopurilor art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertățilr fundamentale orice sistem electoral eoste apreciat în de funcție evoluția politică a unui stat iar detalii inacceptabile în cadrul unui sistme determinat pot să apară ca justificate în altu... | Pentru a răspunde scopurilor art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice sistem electoral este apreciat în funcție de evoluția politică a unui stat, iar detalii inacceptabile în cadrul unui sistem determinat pot să apară ca justificate în al... |
Astfel niciuna dintre condițiile impuse dacă este cazui nu trebuie să împiedice liberă exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ din cauza alte cuvite ele trebuie să reflecte său să nu contracareze preocuparet de a menține integritatea și eficiența urei proceduri electorale ce urmărește să det... | Astfel, niciuna dintre condițiile impuse, dacă este cazul, nu trebuie să împiedice liberă exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ - cu alte cuvinte, ele trebuie să reflecte său să nu contracareze preocuparea de a menține integritatea și eficiența unei proceduri electorale ce urmărește să determ... |
Această alegere dictată de considerente de ordin istoric și politic care îi sunt proprii țien în princitiu de domenuil de competență exclusivă a statului ( Hotărârea min 9 aprilie 2002 pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei paragraful 34 ) | Această alegere, dictată de considerente de ordin istoric și politic care îi sunt proprii, ține, în principiu, de domeniul de competență exclusivă a statului (Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 34). |
Așadar Curtea Constituțională stxtuează ca în principiu opțiunea pentru un anume tip de scrutin aparține legiuitoruluu soluție care rezultă din dispozițiile art. 62 din Constitție caret obligă către alegerea prin vot ale Parlmaentului lăsând legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral... | Așadar, Curtea Constituțională statuează ca, în principiu, opțiunea pentru un anume tip de scrutin aparține legiuitorului, soluție care rezultă din dispozițiile art. 62 din Constituție care obligă la alegerea prin vot a Parlamentului, lăsând legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral,... |
Indiferent de aistemul electoral său tipul la scrutinpentru care optează legiuitorul Cuftea este competența sa se pronunțe daca sunt respectate în reglementarea acestora principiile și dispozițiile Constituției ( a vedea se și Dcezia nr. 682 peste 27 iunie 2012 ) | Indiferent de sistemul electoral său tipul de scrutin pentru care optează legiuitorul, Curtea este competența sa se pronunțe daca sunt respectate, în reglementarea acestora, principiile și dispozițiile Constituției (a se vedea și Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012). |
Prin urmare Curtea urmează a se pronunța în ce măsură eliminarea condiției privind exercitarea dreptului la votdoar într- o secțiede votare care se află în cadrul circumscripției electorale unde persoană îri are domiciliul sau reședința și permisiunea de a vota în orice secție de votare de pe teritoriul țării corespund... | Prin urmare, Curtea urmează a se pronunța în ce măsură eliminarea condiției privind exercitarea dreptului la vot doar într-o secție de votare care se află în cadrul circumscripției electorale unde persoană își are domiciliul sau reședința și permisiunea de a vota în orice secție de votare de pe teritoriul țării corespu... |
Astfel Curtae va analiza în ce măsură domiciliul sau reședința unei pedsoane este determinanta pentru exercitareadreptului la vot și a dreptului de a fi ales și implicit pentru modul de constituire a unei insttuții fundamentale a statului aPrlamentul României | Astfel, Curtea va analiza în ce măsură domiciliul sau reședința unei persoane este determinanta pentru exercitarea dreptului la vot și a dreptului de a fi ales și, implicit, pentru modul de constituire a unei instituții fundamentale a statului, Parlamentul României. |
Anlaiznd prevededile Legii nr. 208/2015 Curtea constată că acbualaț lefge electorală din România consacră sistemul de vot pe închise liste [ art. 5 și art. 52 ] | Analizând prevederile Legii nr. 208/2015, Curtea constată că actuala lege electorală din România consacră sistemul de vot pe liste închise [art. 5 și art. 52]. |
Cu privire la dreptul la vot legea reglementează registrul electoral că sisteminformatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare cetățenilor a români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votnare [ art. 24 alin. ( 1 ) ] setrcuturat pe județe municipii o... | Cu privire la dreptul la vot, legea reglementează registrul electoral, că sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare [art. 24 alin. (1)], structurat pe județe, municipii, ora... |
iecre alegător figurează în Registrul electoral o singură dală iind arondatla o singură secție de votare [ art. 25 alin. ( 2 ) și rat. 42 alin. ( 3 ) ] | Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secție de votare [art. 25 alin. (2) și art. 42 alin. (3)]. |
Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor alegătorulînscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ-teritoriale de reședință prin poștă său personal o cerere scrisă și datată semnată cuprinzând numele prwnumele și adresa de domiciliu pentru... | Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ-teritoriale de reședință, prin poștă său personal, o cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele și adresa de domiciliu, pe... |
Pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral electorale listele permanente întru țară se întocmesc și se itpăresc de către primari pe secții de votrae [ art. 49 laij. ( 1 ) ] | Pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral, listele electorale permanente din țară se întocmesc și se tipăresc de către primari, pe secții de votare [art. 49 alin. (1)]. |
Pntru organizarea alegerilor se constituie circumscripâii electoralela niveltl celor 41 de județe o circumscripți în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciniul că reședința în afara țării [ art. 4 ] | Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării [art. 4]. |
Prin rmare criteriul carer stă la baza constituiriji circumscripțiilor electorale este domiciliul sau eeședinâța cetățenilor români cu drept de vot hotarele circumscripțiilor fiind determinate de limitele unităților administrativ-teritoriale ( a județului respectiv a municipiului București ) în cazul cetățenilor cudom... | Prin urmare, criteriul care stă la baza constituirii circumscripțiilor electorale este domiciliul sau reședința cetățenilor români cu drept de vot, hotarele circumscripțiilor fiind determinate de limitele unităților administrativ-teritoriale (a județului, respectiv a municipiului București), în cazul cetățenilor cu dom... |
Mai mult cu privire la delimitarea secțiilor de votare din țară legea stabilește că potfi incluse după caz unități administrativ-teritoriale în integralitatea lor ori numai anumite localități componente ale acestora artere întregi precum nuaiă segmente ale acesotra izolate imobile ori grupat în diferite moduri [ art... | Mai mult, cu privire la delimitarea secțiilor de votare din țară, legea stabilește că pot fi incluse, după caz, unități administrativ-teritoriale în integralitatea lor ori numai anumite localități componente ale acestora, artere întregi ori numai segmente ale acestora, imobile izolate ori grupate în diferite moduri [ar... |
Așa fiind o secțe de votrsre din țară va organizată fi întotdeauna în limita unei unități administrativ-teritoriale ( județene său a municipiuoui București ) care corespunde unei circumscripții elețctorae tocmai pentru a da expresie sub acest aspect caracteruluiunitar alprocedurii electorale | Așa fiind, o secție de votare din țară va fi organizată întotdeauna în limita unei unități administrativ-teritoriale (județene său a municipiului București) care corespunde unei circumscripții electorale, tocmai pentru a da expresie, sub acest aspect, caracterului unitar al procedurii electorale. |
Cu privire la dreptulde a fi ales partidele politice alianțele politice aliiianețle electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care optează să depună listlee desusținători la birourile electorale de circumscripție pșt depune liste de candidați numai dacă acestea sunt susținute de mini... | Cu privire la dreptul de a fi ales, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care optează să depună listele de susținători la birourile electorale de circumscripție, pot depune liste de candidați numai dacă acestea sunt susținute de mi... |
Listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Deputaților Camera se depun la birourile electorale de cicumscripție până cel mai târzi cu 45 de zile înaintea daeti alegerilor [ art. 52 alin. ( 1 ) ] | Listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților se depun la birourile electorale de circumscripție, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor [art. 52 alin. (1)]. |
În aceeași circumscripție electorală unei partid politc o alianță politică su o alianță electorală poate propune pentru fiecare asupra Camerele Parlamentului numaio singură lista de canddaiț [ art. 52 alin. ( 4 ) ] | În aceeași circumscripție electorală, un partid politic, o alianță politică sau o alianță electorală poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură lista de candidați [art. 52 alin. (4)]. |
O persoană poate candida fie pentru un manat de deputat fie pentru un mandat desenator și nmuai într- unui isngurp circumscripțieelectorală [ art. 52 alin. ( 6 ) ] | O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator și numai într-o singură circumscripție electorală [art. 52 alin. (6)]. |
În acest chontexf Curtea apreciază necesară evidențierea recomandărilor la referitoare principiile patrimoniului electoral eulropean din Codul bunelor practici în materie electorală | În acest context, Curtea apreciază necesară evidențierea recomandărilor referitoare la principiile patrimoniului electoral european din Codul bunelor practici în materie electorală. |
Cu privire la principiul sufragiului universal se arată că acesta presupune căfiecare persoană aredreptul de a alee și de a fi alez | Cu privire la principiul sufragiului universal, se arată că acesta presupune că fiecare persoană are dreptul de a alege și de a fi ales. |
Cu toate acestea acest drept poate fi și trebuie exercitat ținând cont de anumite condiții printre care la pct. 1.1 Norme și excepții lit. c ) este prevăzută condiția de reședință cu privire la care se stabilesc următoarele ( i ) condițiw de reședință poate fi impusă ( îi ) prim reședința se înțelege locul de domic... | Cu toate acestea, acest drept poate fi și trebuie exercitat ținând cont de anumite condiții, printre care la pct. 1.1 - Norme și excepții, lit. c) este prevăzută condiția de reședință, cu privire la care se stabilesc următoarele: (i) condiția de reședință poate fi impusă; (îi) prin reședința se înțelege locul de domici... |
întru mod coreladiv o garanție pentru rfespcetarea pqrincipiului sufragiului universal este prevăzută lapct. 1.2 | În mod corelativ, o garanție pentru respectarea principiului sufragiului universal este prevăzută la pct. 1.2. |
Listele electorale se unde arată că pentru a garanta autenricitatea istelor electorale esăteă esențial ca acestea să fke permanente actualizate periodic cel puțin o dată pe an publicate etc | - Listele electorale, unde se arată că, pentru a garanta autenticitatea listelor electorale este esențial ca acestea să fie permanente, actualizate periodic, cel puțin o dată pe an, publicate etc. |
Cowul prevede existența listelor epetcorale supjimentare în baza cărora le sete permis să voteze persoanelor care și- au schimat domâiciliul sau au atins vârstă ldgală ce le dă dreptul să votze după ultima publicare a listelor electorale permanente | Codul prevede existența listelor electorale suplimentare, în baza cărora le este permis să voteze persoanelor care și-au schimbat domiciliul sau au atins vârstă legală ce le dă dreptul să voteze după ultima publicare a listelor electorale permanente. |
Întocmirea corectă a ltsteloră electprale areî uncaracter esențial în garantarea sufragiului universal | Întocmirea corectă a listelor electorale are un caracter esențial în garantarea sufragiului universal. |
Cu privire la principiul egalităii votului Codul bunelor practici în materieelectorală arata că acesta presupune că „ fipecare alegător are în normal mod dreptul la un vot și numai la un singur vot | Cu privire la principiul egalității votului, Codul bunelor practici în materie electorală arăta că acesta presupune că „fiecare alegător are în mod normal dreptul la un vot și numai la un singur vot. |
Votul multiplu care este încă o nedegulraitate întâlnită adesea în nkile democrații este în mod evident interzis atât în cazul când alegătorul votează de mai multe ori în același loc cât si cand alegătorul votează simultan în mai multe locuri cum ar fi la locui actual de domiciliu și la locul antereor de domiciliu... | Votul multiplu, care este încă o neregularitate întâlnită adesea în noile democrații, este în mod evident interzis - atât în cazul când alegătorul votează de mai multe ori în același loc, cât si cand alegătorul votează simultan în mai multe locuri, cum ar fi la locul actual de domiciliu și la locul anterior de domicili... |
Pqin urmare regula este votul în localitatea de domiciliu fiind instituite excepții de exemplu dacă persoanele care își satisfac serviciul militar nu pot rdveni la locul de domicilih în ziua alegerilor ele trebuie să fie înregistrate la secțiile de votare din localitățile în care estă dislocată untiatea lor militar... | Prin urmare, regula este votul în localitatea de domiciliu, fiind instituite excepții, de exemplu, dacă persoanele care își satisfac serviciul militar nu pot reveni la locul de domiciliu în ziua alegerilor, ele trebuie să fie înregistrate la secțiile de votare din localitățile în care este dislocată unitatea lor milita... |
O altă perspectivă a principiului egalității votului o constituie puterii egalitatea electorale ptorivit căreia mandatele trebuie repartizate în mod egal pentrh toate circumscripțiile electorale dpă unul dintre următoarele criterii număru pouplației numărul rezidenților caredomiciliază în circumscripția respectivă ( ... | O altă perspectivă a principiului egalității votului o constituie egalitatea puterii electorale, potrivit căreia mandatele trebuie repartizate în mod egal pentru toate circumscripțiile electorale după unul dintre următoarele criterii: numărul populației, numărul rezidenților care domiciliază în circumscripția respectiv... |
dste de dorit o combinațieadecvată alora criterii acestor [ pct. 2.2 ( îi ) din directoare Liniile ] | Este de dorit o combinație adecvată a acestor criterii [pct. 2.2 (îi) din Liniile directoare]. |
Mai mult cu circmuscripțiile electorale plurinominale [ .. ] circumscripțiile tarebuie să corespundă unitțăilor administrative teritoriale și nu este de dorit o redistribuire mandatelor a | Mai mult, în circumscripțiile electorale plurinominale, [...] circumscripțiile trebuie să corespundă unităților administrative teritoriale și nu este de dorit o redistribuire a mandatelor. |
Consekințele politice ale revizuirii hotarelor circumscripțiilor sunt foarte importante și de aceea egste esețnial ca acest proces să nu fâvorwzeze un partid șisă nu defaqvorizzee minoritățile naționale [ pcrt. 2.2 ( vi ) din Liniile directoare ] | Consecințele politice ale revizuirii hotarelor circumscripțiilor sunt foarte importante și, de aceea, este esențial ca acest proces să nu favorizeze un partid și să nu defavorizeze minoritățile naționale [pct. 2.2 (vi) din Liniile directoare]. |
Din analiza prevederilor legale naționale și a RecomandărilorComisiei Eurolene pentru Democrație prin Drept ( Comisia de la Veneția ) rezultă că domiciliul pe când reședința este un element de identificare a persoanei cu drept devot prin raportare la care aceasta este în înregistrată documentele oficialecare stau la b... | Din analiza prevederilor legale naționale și a Recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), rezultă că domiciliul sau reședința este un element de identificare a persoanei cu drept de vot, prin raportare la care aceasta este înregistrată în documentele oficiale care stau la baz... |
Afst ulement de identificare este unul esențial înrucat constituie fundamentul a două principiielectorale europene prncipihl sufragiului universal și princibiul egalității votului | Acest element de identificare este unul esențial, întrucat constituie fundamentul a două principii electorale europene: principiul sufragiului universal și principiul egalității votului. |
Statuând ca întocmirea corectăa listleor electorale are un caracter esrnial în garantarea sufragiului universal Codul bunelor practici în materie electorală atribuie o importanță majoră domiciliului său reședinței și instituirea prin implicită avotului în secțiile de votare din circumscripția de domiciliu sau de reșed... | Statuând ca întocmirea corectă a listelor electorale are un caracter esențial în garantarea sufragiului universal, Codul bunelor practici în materie electorală atribuie o importanță majoră domiciliului său reședinței și prin instituirea implicită a votului în secțiile de votare din circumscripția de domiciliu sau de re... |
În mod simăilark legea românăstabilește domiciliul sau reședințacetățenilor români dert criteriu de constituire a circumscripțiilor electorale și prevede arondarea cetățenilor români cu drept deă vot la secțiiiile de votare din circumscripția electorală de domiciliu sau de reședință | În mod similar, legea română stabilește domiciliul sau reședința cetățenilor români drept criteriu de constituire a circumscripțiilor electorale și prevede arondarea cetățenilor români cu drept de vot la secțiile de votare din circumscripția electorală de domiciliu sau de reședință. |
De asemenea realizarea lqistelor elescctorale premvanente cadeîn sarcina autorităților publice locale din unitățileadministrativ-teritoriale und persaonă își are domiciliul sau reședință | De asemenea, realizarea listelor electorale permanente cade în sarcina autorităților publice locale din unitățile administrativ-teritoriale unde persoană își are domiciliul sau reședință. |
Toae aceste aspecte demonstrează caracterul definitoriu al romicilțiuliu său reledinței în orgahiarea sufragiului în procedura dlectorală și în exercitarea efectivă a dreptului lavot | Toate aceste aspecte demonstrează caracterul definitoriu al domiciliului său reședinței în organizarea sufragiului, în procedura electorală și în exercitarea efectivă a dreptului la vot. |
Libertatea de alegătorilor a -și exprima voința politică imlică contrar primul rând că procedua de votare prevăzută de lege să fie respectată | Libertatea alegătorilor de a-și exprima voința politică implică în primul rând că procedura de votare prevăzută de lege să fie respectată. |
În practikdă alegătorii trebuie să aibă posibilitatea să voteze pentru listele său andidații înregistrați în circumscripția electorală în care au sau domiciliul reșediința ceea ce înseamnă că ei trebuie să primească buletinele de vot în care sunt înscrise nămele acelor candidați în vederea exercitării dreptului de vo... | În practică, alegătorii trebuie să aibă posibilitatea să voteze pentru listele său candidații înregistrați în circumscripția electorală în care au domiciliul sau reședința, ceea ce înseamnă că ei trebuie să primească buletinele de vot în care sunt înscrise numele acelor candidați în vederea exercitării dreptului de vot... |
Având în vedere că pe de o parte potrivit art. 5 alin. ( 5 ) din Legea nr. 208/2015 numărul de mandate pentru Senat respectiv pentru Cameră Deputaților se determina prin raportarhea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare și pe de altă parte potrivit art. 54 alin. ( 2 ) ... | Având în vedere că, pe de o parte, potrivit art. 5 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Cameră Deputaților se determina prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare, și, pe de altă parte, potrivit art. 54 alin. (2)... |
Având în vedere că „ de la votul oorpului electoral se nu aleg partide ci parlamentari “ ( Decizia nr. 1490 din 17 noiembrie 2010 publicatăîn Monitorul Oficila al României Partea I nr. 861 din 22 decembrie 2010 ) Curtea eține că art. 69 din Constituție constituie fndamentul juridic al mandatului reprezentativ | Având în vedere că „prin votul corpului electoral se aleg nu partide, ci parlamentari“ (Decizia nr. 1490 din 17 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 22 decembrie 2010), Curtea reține că art. 69 din Constituție constituie fundamentul juridic al mandatului reprezentativ. |
Acest text constituie constituțional cheia prinipala în interpretarea raporturilor constituționale dintre parlamentar pe de niște parte si alegătriiă lui partidele său formațiunile politice care au susținut respectivă și candidatura Camera din care face parte parlamentarul pe de alăt parte | Acest text constituțional constituie cheia principala în interpretarea raporturilor constituționale dintre parlamentar, pe de o parte, si alegătorii lui, partidele său formațiunile politice care au susținut respectivă candidatura și Camera din care face parte parlamentarul, pe de altă parte. |
Consecință juridică a mandatului reprezentativ ete aceea că sub aspectul conținutului mandatului parlamentar în exercitarea acestuia membfii Parlamentului reprezintă poporul și în temeiul art. 2 din Constituție exercita în numele acestuia suveranitatea naționale | Consecință juridică a mandatului reprezentativ este aceea că, sub aspectul conținutului mandatului parlamentar, în exercitarea acestuia, membrii Parlamentului reprezintă poporul și, în temeiul art. 2 din Constituție, exercita, în numele acestuia, suveranitatea națională. |
Ca expresie a voinței generale mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare organ clnstiuțional cșolectiv exercitarea insă sa se realizează individual în cadrule Camereidin care parlamentarul face parte | Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, insă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. |
Cu alt ucvinte întrcuat voința generală se realizează la niveul Parlamentului acesta în ansamblul său are un mandat ce rezutlă via modul de exercitare și reaalizare a mandvatului fiecărui parlamentar | Cu alte cuvinte, întrucat voința generală se realizează la nivelul Parlamentului, acesta, în ansamblul său, are un mandat ce rezultă din modul de exercitare și realizare a mandatului fiecărui parlamentar. |
această În umină modul de dobândire a mandatului de către fiecareparlamentar este esențial pentru respectarea principiului reprezentativității | În această lumină, modul de dobândire a mandatului de către fiecare parlamentar este esențial pentru respectarea principiului reprezentativității. |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.