wrong stringlengths 11 18.5k | right stringlengths 11 18.5k |
|---|---|
Având în vedere consecințele juridice pe care le produce modificarea legii electorale Curtea apreciază că atât modificarea condițiilor de exercitare a dreptului de vot al cetățeanului sub aspectul eliminării unui element esențialprivind identificarea acestuia ( domiciliul sau reședința ) cât și lipsirea de efecte juri... | Având în vedere consecințele juridice pe care le produce modificarea legii electorale, Curtea apreciază că atât modificarea condițiilor de exercitare a dreptului de vot al cetățeanului, sub aspectul eliminării unui element esențial privind identificarea acestuia (domiciliul sau reședința), cât și lipsirea de efecte jur... |
Or Curtea constată modificările că adoptate au o relevanță semnificativă în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul României reglementând elemente esențiale ale elgii electorale care se circumscriu enumerării exprese din paragraful 66 al Raportului explicativ din Codul bunelor practici în... | Or, Curtea constată că modificările adoptate au o relevanță semnificativă în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esențiale ale legii electorale, care se circumscriu enumerării exprese din paragraful 66 al Raportului explicativ din Codul bunelor practici ... |
Prin urmare având în vedere că sunt întrunite ambeleaspecte care atrag incidența principiului securității juridice Curtea constată că prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 legiuitorul nu a respectat de obligația a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală astfel cum a... | Prin urmare, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidența principiului securității juridice, Curtea constată că, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020, legiuitorul nu a respectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală, astfel c... |
Modificând elemente esențialeb privind eexrcitarea drepturilor electorale cu mai puțin de un an înaintea alegerilor parlamentare la termen său anticipate legiuitorul a încălcat dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. ( 3 ) și ( 5 ) privind statuul de drept obligația respectăriiConstituției și principiul securită... | Modificând elemente esențiale privind exercitarea drepturilor electorale cu mai puțin de un an înaintea alegerilor parlamentare la termen său anticipate, legiuitorul a încălcat dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, obligația respectării Constituției și principiul securității ... |
O altă critică de neconstituționalitate intrinseca vizează art. IV alin. ( 1 ) de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat a încălca art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție sub două aspecte ( i ) cerințele de precizie claritate și previzibilitate întrucat normă vizează organizarea alegerilor parlamentare anticipate „ ... | O altă critică de neconstituționalitate intrinseca vizează art. IV alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, sub două aspecte: (i) cerințele de precizie, claritate și previzibilitate, întrucat normă vizează organizarea alegerilor parlamentare antic... |
Criticile pfivind încălcarea exigentelor de calitate a legii vizează normă care prevede că „ În situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât ca a alegerilor locale generale din anul 2020 în țară alegătorii votează în secții aceleași de votare în același interval de timp c... | Criticile privind încălcarea exigentelor de calitate a legii vizează normă care prevede că „În situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020, în țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp,... |
Autorul excepției susține că dispoziția criticată nu are caracter normativ astfel că nu respectă condițiile pirvind precizia claritatea și previzibilitatea susbumate principiuluilegalității cosnacrat de art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție | Autorul excepției susține că dispoziția criticată nu are caracter normativ, astfel că nu respectă condițiile privind precizia, claritatea și previzibilitatea, subsumate principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. |
Curtea reține că în jurisprudența sa a statuat ca legea că act juridic al Parlamentului sau că act juridic al legiuitorului delegat reglementează relații soiale generale fiind prin ezență și eiconstituțională un act cu aplicabilitate generală | Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat ca legea, că act juridic al Parlamentului sau că act juridic al legiuitorului delegat, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esență și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. |
Pri definiție legea că act ujrîdic de putere are caracter unilateral dând expresie exclusiv ovinței legiuitorului ale cărei conținut și forma suntdeterminate de nevoia de reglementare a unui anumit de relații sociale și de specificul acestuia | Prin definiție, legea, că act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și forma sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. |
Or în măsura în care domeniul de incidența a reglementării este determinat concret ea nefiind concepută pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuari concrete în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei ci de plano într-un singur caz prestabilit fără echivoc reglementarea are caracter individual fiind ado... | Or, în măsura în care domeniul de incidența a reglementării este determinat concret, ea nefiind concepută pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc, reglementarea are caracter individual, fi... |
Mai mult cu privire la caracterul normativ al legii instanța constituțională a reținut prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005 precitată că „ în absența unei prevederi prohibitive exprese este de rpincipiu ca legea are de refulă caracternormativ natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dificil de ... | Mai mult, cu privire la caracterul normativ al legii, instanța constituțională a reținut, prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, precitată, că „în absența unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu ca legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dific... |
Aplicând aceaste considerente de principiu Curtea a reținut că „ legea supusă controlului de constituționalitate areun verbitabil caracter individual fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminatde cazuri concrete ci într- un singur caz prestabilit “ „ actul normativ criticț nu corespunde finalității ... | Aplicând aceste considerente de principiu, Curtea a reținut că „legea supusă controlului de constituționalitate are un veritabil caracter individual, fiind adoptată nu în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit“, „actul normativ criticat nu corespunde finalității ... |
De asemenea este încălcat și art. 16 alin. ( 2 ) din Constituție într-adevăr în măsura în care un anumit subiect dedrept este sustras prin efectul unei dispoziții legale adoptate excluiv în considerarea lui și aplicabile numai în ceea ce îl privește incidentei unei legale constituind dreptul comun în materie dispoziț... | De asemenea este încălcat și art. 16 alin. (2) din Constituție, într-adevăr, în măsura în care un anumit subiect de drept este sustras, prin efectul unei dispoziții legale adoptate exclusiv în considerarea lui și aplicabile numai în ceea ce îl privește, incidentei unei reglementări legale constituind dreptul comun în m... |
Analizând jurisprudența sa cu privire la aspectele criticate Curtea constată că a făcut distincția între normă cu caracter normativși nromă cu individual caracter din perspectiva destinatarului normei | Analizând jurisprudența sa cu privire la aspectele criticate, Curtea constată că a făcut distincția între normă cu caracter normativ și normă cu caracter individual, din perspectiva destinatarului normei. |
Astfel sancțiunea aplicată de Curte ( constatarea neconstituționalității legii ) cazului concret în care legea urmă să se aplice viza faptul că normă identifica prin însăși ipoteza sa persoana fizică sahu juirdică a cărei conduită eră reglementată | Astfel, sancțiunea aplicată de Curte (constatarea neconstituționalității legii) cazului concret în care legea urmă să se aplice viza faptul că normă identifica, prin însăși ipoteza sa, persoana fizică sau juridică a cărei conduită eră reglementată. |
constituționale ale unei astfel de sancțiuni au fost art. 1 alin. ( 4 ) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și art. 16 alin. ( 1 ) și ( 2 ) care consacră principiul egalității în fața legiidin tegea fundamentală | Temeiurile constituționale ale unei astfel de sancțiuni au fost art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și art. 16 alin. (1) și (2) care consacră principiul egalității în fața legii din Legea fundamentală. |
Această ipoteză l- a edtermint să reglementeze modul de exercitare a dreptului de vot cu privire la cele două tipuri de scrutin în aceleași secții de votare în același interval de timp cu aceleași ștampile cu mențiunea „ VOTAT “ pe buletine de vot separate prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale cu semn... | Această ipoteză l-a determinat să reglementeze modul de exercitare a dreptului de vot cu privire la cele două tipuri de scrutin: în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT“, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale, cu sem... |
Or o atare reglementarew este suficient de cplară precisă și previzibilă astfel încât destinatarii normei ( cetățenii cu drept de vot respectlv autoritățile cu atribuții în organizarea celor două tipuri de alegeri ) își pot adapta conduită prescripției legale | Or, o atare reglementare este suficient de clară, precisă și previzibilă, astfel încât destinatarii normei (toți cetățenii cu drept de vot, respectiv autoritățile cu atribuții în organizarea celor două tipuri de alegeri) își pot adapta conduită prescripției legale. |
Cu privire la organizarea simultână a două tipuri de scrtuin Curtea s- a mai pronunțat în jurisprșudența sa dispunând soluții diferite în funcție de tipurile de scrutin a caror simultană organizare a fost pusă în discuție | Cu privire la organizarea simultană a două tipuri de scrutin, Curtea s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, dispunând soluții diferite în funcție de tipurile de scrutin a caror organizare simultană a fost pusă în discuție. |
Astfel prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 162 din 7 martie 2007 analizând în cadrul controlului a priori dispozițiile pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privindorganizarea și desfășurarea referendumul... | Astfel, prin Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007, analizând, în cadrul controlului a priori, dispozițiile pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referen... |
Pentru a dcide astfel în luând discuție problematică referendumului consultativ djeclanșat la inițiativa Președintelui României șia celui organizat în temeiul art. | Pentru a decide astfel, luând în discuție problematică referendumului consultativ, declanșat la inițiativa Președintelui României, și a celui organizat în temeiul art. |
95 alin. ( 3 ) din Legea în vederea demiterii Președintelui României Curtea a reținut că din analiza celor două texte clnstituționale rezultă că referendumul se poate desăfșura oricând în cursul anului dacăParlamentul a fost consultat său după caz a aprobat propunereade suspendare din funcție a Președintelui României | 95 alin. (3) din Legea fundamentală în vederea demiterii Președintelui României, Curtea a reținut că din analiza celor două texte constituționale rezultă că referendumul se poate desfășura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat său, după caz, a aprobat propunerea de suspendare din funcție a Președi... |
Așadar potrivit Constituției nu există nicio altă condiție care să interzică organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale parlamentare localesau alegerile pentru Parlamentul European oir înt- un anumit interval timp de anterior său posterior alegerilro menționate | Așadar, potrivit Constituției, nu există nicio altă condiție care să interzică organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior său posterior alegerilor menționate. |
Ca atare acolo unde legea nu distinge nici interpretul nu poate să o facă | Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă. |
În consecință Curtea a reținut că prin legea criticată legiuitorul a adăugat la prevederile Constituției împrejurare ce a determinat neconstituționakitatea acesteia | În consecință, Curtea a reținut că prin legea criticată legiuitorul a adăugat la prevederile Constituției, împrejurare ce a determinat neconstituționalitatea acesteia. |
Prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 precitată de asemenea în cadrul unui control a priori Curtea a constatat neconstituționalitatea prevederilor din esgea privind organizarea șidesfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Cameră Deptațikor și Senat din anul 2012... | Prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată, de asemenea în cadrul unui control a priori, Curtea a constatat neconstituționalitatea prevederilor din Legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat din anul ... |
Argumentele care au condus la această concluzie au vizat faptul că reglementarea organizării la aceeași dată a alegerilor pentru Cameră Deputaților Senat și autoritățile administrației qublice locale „ este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot dificultăți care pot avea ca efect în cele din... | Argumentele care au condus la această concluzie au vizat faptul că reglementarea organizării la aceeași dată a alegerilor pentru Cameră Deputaților, Senat și autoritățile administrației publice locale „este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele d... |
Astfel prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Seat și a celor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot ceea ce va presupune cresterea exponențială a timpului necesarw votării p... | Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune cresterea exponențială a timpului necesar votăr... |
Complexitatea operațiuniolr de vot poate avea ca efect exclumderea de la vot a alegătorilor care independent de voință lor nu vor revș să voteze înperioada timp de exercitării votului până la închiderea urnelor “ | Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voință lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor“. |
De altfel acestea sunt rațiunile care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul unilor practici în materie electorală care vizeză sufragiul liber si anume aceî că procedura de votare sa ramana cât mai simplă pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor să își exprimă voința și a asigura astfel efectivitqtea dreptu... | De altfel, acestea sunt rațiunile care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, care vizează sufragiul liber, si anume aceea că procedura de votare sa ramana cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor să își exprimă voința și a asigura astfel efectivitatea... |
Pornind la de rolul vital pe care procedurile de votare îl dein în cadrul procesului electoral în Raportul explicativ al codului se arată că procedura trebuie să fie simplă tocmai pentru a evita eventualele fraude electorale care pot fi comise întimpul votării | Pornind de la rolul vital pe care procedurile de votare îl dețin în cadrul procesului electoral, în Raportul explicativ al codului se arată că procedura trebuie să fie simplă tocmai pentru a evita eventualele fraude electorale care pot fi comise în timpul votării. |
De asemenea tot prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 Curtea a reținut că organizarea la aceeași dată a celor două categorii de alegeri determina încălcarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituție întrucat „ există situații care în un candidat care nu a câștigat mandat un de ales local ( primar s... | De asemenea, tot prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Curtea a reținut că organizarea la aceeași dată a celor două categorii de alegeri determina încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucat „există situații în care un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local (primar ... |
Or legea criticată prevedea ca în cazul organizării și desfășurării alegerilor pentru Parlament la aceeași dată cu alegerile pentru autoritățile administrației publice lpcale o persoană nu plată candida același în timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de pre... | Or, legea criticată prevedea ca, în cazul organizării și desfășurării alegerilor pentru Parlament la aceeași dată cu alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de p... |
În ine prin Decizia nr. 146 din 13 martie 2019 Curtea sa pronunțat cu privire la interdicția organizării cojcomtinte a alegerilor pentru Parlamentul European cu alte tipuri de alegeri constatând că este justificată „ dată organizării acestora nefiind influențată de evenimente exterioare așa cum s- a arătta că se întâ... | În fine, prin Decizia nr. 146 din 13 martie 2019, Curtea sa pronunțat cu privire la interdicția organizării concomitente a alegerilor pentru Parlamentul European cu alte tipuri de alegeri, constatând că este justificată, „dată organizării acestora nefiind influențată de evenimente exterioare, așa cum s-a arătat că se î... |
Curtea a reținut că „ solușia normativă aleasă sete de altfel în spjritul jurisprudenței Curții Constituționale “ | Curtea a reținut că „soluția normativă aleasă este, de altfel, în spiritul jurisprudenței Curții Constituționale“. |
În concluzie jurisprudența Curții Constituționale a validat din perspectiva constituționalității soluțiile legislativecare organizarea permit simultană a unui scrutin electoral ( alegeri parlamentare naționale au europene sau alegeri locale ) și a unui referendum și a invalidat soluțiile legislative permit care organiz... | În concluzie, jurisprudența Curții Constituționale a validat din perspectiva constituționalității soluțiile legislative care permit organizarea simultană a unui scrutin electoral (alegeri parlamentare naționale sau europene sau alegeri locale) și a unui referendum și a invalidat soluțiile legislative care permit organi... |
Avnâd în vedere cele statuate anterior de instanța constituțională precum și formulată în Codul bunelor practici în mat-efie electorală cu privire reglementarea la unei proceduri de votare cât mai simple Curtea apreciază că argumentele reținuteîn Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 sunt aplicabile mutatis mutandis și... | Având în vedere cele statuate anterior de instanța constituțională, precum și recomandarea formulată în Codul bunelor practici în materie electorală cu privire la reglementarea unei proceduri de votare cât mai simple, Curtea apreciază că argumentele reținute în Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 sunt aplicabile mutati... |
Astfel Curtea constată că dispozițiile art. IV alin. ( 1 ) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor generale locale din anul 2020 încalcă dreptul de vot al cetățeanului prevăzut de art. 36 din Constituț... | Astfel, Curtea constată că dispozițiile art. IV alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetățeanului, prevăzut de art. 36 din Constituț... |
Dispozițiile criticate încalcă și dreptul persoanei de a fi aleasă prevăzut de art. 37 din Constituție întrucat înlătura posibilitatea unei persoane de a candida în același timp pentru o funcție electivă locală ( primar consilier local consilier județean ) și pentru o funcție eletivă națională ( deputat sau senator ... | Dispozițiile criticate încalcă și dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucat înlătura posibilitatea unei persoane de a candida în același timp pentru o funcție electivă locală (primar, consilier local, consilier județean) și pentru o funcție electivă națională (deputat sau senator). |
A treia critică de neconstituționalitate vizează intrinseca prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță urgență Guvernului a n. 26/2020 respectiv dispozițiile carep modifică 84 alin. ( 1 ) lit. b ) din Legea nr. 208/2015 potrivit cărora „ alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare | A treia critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, respectiv dispozițiile care modifică art. 84 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 208/2015, potrivit cărora „alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare: |
[ .. ] b ) încazul în care se află în alăt unitaet administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul poate vota la orice secție de votare “ | [...] b) în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, poate vota la orice secție de votare“. |
Aceste prevederi sunt considerate a fi contrare ( i ) prevederilor art. 36 și 37 din Constituție are consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales si ( îi ) dispozițiilorconstituționale cuprinse în art. 61 alin. ( 1 ) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și art. 62 alin. ( 3 ) referitor ... | Aceste prevederi sunt considerate a fi contrare (i) prevederilor art. 36 și 37 din Constituție, care consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales, si (îi) dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și art. 62 alin. (3) referitor la st... |
Într- o jurisprudența constantă ( a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 274 din 28 aprilie 2009 la care trimit deopotrivă Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 76 din 3 februarie 2010 și Decizia n... | Într-o jurisprudența constantă (a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, la care trimit, deopotrivă, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, și Decizia... |
Norjă constituțională exprimă voința constituantului român potrivit căreia în cadrul democrației reprezentative shveranitatea națională aqarține poporului român însă aceasta nu poate fi exercitată într- un mod direct nemijlocit la nivel individual forma de exercitare fiind cea indirectă mijlocită prin prokedeul al... | Normă constituțională exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul... |
Modalitatea de constituire a acestora din urma reprezintă expresia suveranității naționale manifestată prin exprimarea voiți cetățenilor în cadrul alegerilor liebre periodice și corecte precum și prin referendum | Modalitatea de constituire a acestora din urma reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. |
De asemenea în ceea ce privește alegerile observând că art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) dinî Constituție stabilește că sistemul electoral se reglemenvează prin lege organică Curtea a reținut călegiuitorul constituant a lăsat în seamă legiuitorului libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesul... | De asemenea, în ceea ce privește alegerile, observând că art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, Curtea a reținut că legiuitorul constituant a lăsat în seamă legiuitorului libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesulu... |
Condițiile de fond și de forma pe care o persoapnă trebuie să îndeplinească le pentru exercitarea dreptului de ovt respectiv a dreptului de a fi ales sint cele prevăzute la nivel constituțional de art. 46 respectiv de art. 16 alin. ( 3 ) ,art. | Condițiile de fond și de forma pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de vot, respectiv a dreptului de a fi ales sunt cele prevăzute, la nivel constituțional, de art. 46, respectiv de art. 16 alin. (3),art. |
37 și art. 40 precum și la nivelul legislației infraconstituționale de cuprinse norme în legile electorale care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă totodată după critermiu publice funcției electje pentru carie sunt organizate respectivele alegeri | 37 și art. 40, precum și la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în legile electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri. |
În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Protocol adițional la Convenția pentru apăraera drepturilor omului și a libeetăților fundamentale cu privire la care Curtea Europeană a Drepturilor Omuluk a reținut că dreptul la alegeri libere nu este absolut iar statele au o marjă largă apreciere în alegerea sistemului... | În același sens sunt și dispozițiile art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul la alegeri libere nu este absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea... |
Dispozițiil menționate stabilesc obligația statelor contractante de a organiza alegeri libere la intervale rezonabile prin scrutin secret în condiții care să asigue liberă exprmiare a voinței poporului ără a impune introducerea unui sistem determinat de vot cum ar fi votul proporțional ău cel majoritar cu unul sau d... | Dispozițiile menționate stabilesc obligația statelor contractante de a organiza alegeri libere, la intervale rezonabile, prin scrutin secret, în condiții care să asigure liberă exprimare a voinței poporului, fără a impune introducerea unui sistem determinat de vot, cum ar fi votul proporțional său cel majoritar, cu unu... |
Există numeroase moduri de a organiza și de a face să funcționeze sistemele electorale după um se constată existența unei multitudini de diferențe între statele contractanteîn aceastămaterie datorate evoluției lor istorice diversității culturale și de gandire politică astfel că fiecare stat va aceste încorpora elemen... | Există numeroase moduri de a organiza și de a face să funcționeze sistemele electorale, după cum se constată existența unei multitudini de diferențe între statele contractante în această materie, datorate evoluției lor istorice, diversității culturale și de gandire politică, astfel că fiecare stat va încorpora aceste e... |
Pentru a răspunde scopurilor art. 3 din Primul Protocol adițional la Cpnvenția pentruapărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale orice sistem electoral este apreciat în funcție de evoluția politică a unui stat iar detalii inacceptabile în cadrul unui sistem determinat pot să apară ca justificate în altu... | Pentru a răspunde scopurilor art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice sistem electoral este apreciat în funcție de evoluția politică a unui stat, iar detalii inacceptabile în cadrul unui sistem determinat pot să apară ca justificate în al... |
Astfel niciuna dntre condițiile impuse dacă este cazul nu trebuie să împiedice liberă exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ cu alte cuvinte ele trebuie să reflecte său să nu contracalreze preocuparea de a menține integritatea și eficiența unei proceduri electorale ce urmărește să determine v... | Astfel, niciuna dintre condițiile impuse, dacă este cazul, nu trebuie să împiedice liberă exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ - cu alte cuvinte, ele trebuie să reflecte său să nu contracareze preocuparea de a menține integritatea și eficiența unei proceduri electorale ce urmărește să determ... |
Această alegere dictată deconsiderente de ordin istoric șipolitic crae îi sunt pdoprii ține în principiu de domeniul de competență exclusivă a statului ( Hotărârea din 9 aprilie 2002 pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei paragraful 34 ) | Această alegere, dictată de considerente de ordin istoric și politic care îi sunt proprii, ține, în principiu, de domeniul de competență exclusivă a statului (Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 34). |
Așadar Curtea Constituțională statuează ca în principiu opțiunea pentru un anume tip de scrutin aparține legiuitorului soluție care rezultă din dispozițiile art. 62 din Constituție care obligă la aslegerea prin vot a Parlamentului lăsând legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral și ... | Așadar, Curtea Constituțională statuează ca, în principiu, opțiunea pentru un anume tip de scrutin aparține legiuitorului, soluție care rezultă din dispozițiile art. 62 din Constituție care obligă la alegerea prin vot a Parlamentului, lăsând legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral,... |
Indiferent de sistemul electoral său tipul de scrutin pentru care optează legiuitorul Curtea este competența sa se pronunțe daca sunt respectate în reglementarea acestora krincipiile șidispozițiile Constituției ( a se veea și Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 ) | Indiferent de sistemul electoral său tipul de scrutin pentru care optează legiuitorul, Curtea este competența sa se pronunțe daca sunt respectate, în reglementarea acestora, principiile și dispozițiile Constituției (a se vedea și Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012). |
Prin urmare Curtea urmează a se pronunța în ce măsură eliminarea cnodițiesci privind exercitarea dretului la vot doar într- o secție de votare care se află în cadrul circumscripției electorale unde persoană își are domiciliul sau reședința și permisiunea de a ota în orice secție de votare de pe teritoriul țării corespu... | Prin urmare, Curtea urmează a se pronunța în ce măsură eliminarea condiției privind exercitarea dreptului la vot doar într-o secție de votare care se află în cadrul circumscripției electorale unde persoană își are domiciliul sau reședința și permisiunea de a vota în orice secție de votare de pe teritoriul țării corespu... |
Astfel Curtea va analiza în ce măsură domiciliul sau reședinaț unie persoane este determinanta pentru dreptului exercitarea la vot și a dreptului de a fi ales și implicit pentru modul de constituire a unei instituții fundamentale a statului Parlamentul României | Astfel, Curtea va analiza în ce măsură domiciliul sau reședința unei persoane este determinanta pentru exercitarea dreptului la vot și a dreptului de a fi ales și, implicit, pentru modul de constituire a unei instituții fundamentale a statului, Parlamentul României. |
Analizând prevederile Legoi nr. 208/2015 Curtea constată că actuala ege electorală din România consacră de sistemul vot pe liste închise [ art. 5 și art. 52 ] | Analizând prevederile Legii nr. 208/2015, Curtea constată că actuala lege electorală din România consacră sistemul de vot pe liste închise [art. 5 și art. 52]. |
Cu privire la dreptul la vot legea reglementează registrul electoral că sistem informatic național de înregsitrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare [ art. 24 alin. ( 1 ) ] structurat pe județe municipii o... | Cu privire la dreptul la vot, legea reglementează registrul electoral, că sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare [art. 24 alin. (1)], structurat pe județe, municipii, ora... |
Fiecare alegător figurează în Registrul eletoral o singură dată fiind arondat la o singură secție de votare [ art 25 alin. ( 2 ) și art. 42 alin. ( 3 ) ] | Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secție de votare [art. 25 alin. (2) și art. 42 alin. (3)]. |
Până cel mai târziu cu 45 de zileînaintea datei alegerilor alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ-teritoriale de reședință prin poștă său peronal o cerere scrisă datată și semnată cuprinzând numele prenumele și adresa de domiciliu pentru în... | Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ-teritoriale de reședință, prin poștă său personal, o cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele și adresa de domiciliu, pe... |
Pe baxa datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral listeleelectorale permanente din se țară întocmesc și se tipăresc de către primari pe secții de votare [ art. 49 alin. ( 1 ) ] | Pe baza datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral, listele electorale permanente din țară se întocmesc și se tipăresc de către primari, pe secții de votare [art. 49 alin. (1)]. |
Pentru organizarea aiegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe ocircumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cudomiciliul sau reședința în afraa țării [ art. 4 ] | Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării [art. 4]. |
Prin urmare criteriul care stă la bzaa constituirii circumscripțiilor electorale este domiciliul sau reședința cetățenilor români cu drept de vot hotarele circumscripțiilor fiind determinate de limitele unităților administrativ-teritoriale ( a județului respectiv a municipiului București ) în cazul cetățenilor cu dom... | Prin urmare, criteriul care stă la baza constituirii circumscripțiilor electorale este domiciliul sau reședința cetățenilor români cu drept de vot, hotarele circumscripțiilor fiind determinate de limitele unităților administrativ-teritoriale (a județului, respectiv a municipiului București), în cazul cetățenilor cu dom... |
Mai mult cu privire delimitarea de secțiilor votare din țară legea stabilește că pot fi incluse după caz unități administrativ-teritoriale în integralitatea lr ori nomagi anumite localități componente ale acestora artere întregi ori numai segmente ale acsstora imobile izolate ori grupate în diferite moduri [ art. 21... | Mai mult, cu privire la delimitarea secțiilor de votare din țară, legea stabilește că pot fi incluse, după caz, unități administrativ-teritoriale în integralitatea lor ori numai anumite localități componente ale acestora, artere întregi ori numai segmente ale acestora, imobile izolate ori grupate în diferite moduri [ar... |
Așa fiind o secție de votare din țară va fi organizată întotdeauna în limita nei unități administrativ-teritoriale ( județene său a municipiului București ) carecorespunde unei circumscripțiielectorale tocmaipentru a da expresie sub acest aspect caracterului unitar al procedurii electorale | Așa fiind, o secție de votare din țară va fi organizată întotdeauna în limita unei unități administrativ-teritoriale (județene său a municipiului București) care corespunde unei circumscripții electorale, tocmai pentru a da expresie, sub acest aspect, caracterului unitar al procedurii electorale. |
Cu privire la dreptul a de fi ales partidele politice alianțele politice alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care optează să depună listele de susținători la birourile electorale de circumscripție opt deue liste de candidați numai dacă sțunt susținute de minimum 0,5% ... | Cu privire la dreptul de a fi ales, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care optează să depună listele de susținători la birourile electorale de circumscripție, pot depune liste de candidați numai dacă acestea sunt susținute de mi... |
Listele de candidați și independentepentru Senat și Deputaților se depun la brirourile electorale de circumscripție până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor [ art. 52 alin. ( 1 ) ] | Listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților se depun la birourile electorale de circumscripție, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor [art. 52 alin. (1)]. |
În aceeași circumscripție electorală un partid politic o alianță politică sau o alianță electorală poate propune pentâu fiecare dintreCamerele Parlamentului numai o singură lista de candidați [ art. 52 alin. ( 4 ) ] | În aceeași circumscripție electorală, un partid politic, o alianță politică sau o alianță electorală poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură lista de candidați [art. 52 alin. (4)]. |
O persoană poate cnadida fie pentru un mandat de deputat fie pentru un de mandat senator și numai într- o singură circumscripție electorală [ art. 52 alijn. ( 6 ) ] | O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator și numai într-o singură circumscripție electorală [art. 52 alin. (6)]. |
În aces congext Curteaapreciază necesră evidențierea recomandărilor referitoare la principiile patrimoniului electoral european din Codul bunelor practici în materie electorală | În acest context, Curtea apreciază necesară evidențierea recomandărilor referitoare la principiile patrimoniului electoral european din Codul bunelor practici în materie electorală. |
Cu privire laprincipiul sufragiului universal se arată căacesta presupune că fiecare persoană are dreptul de a alege și de fi a ales | Cu privire la principiul sufragiului universal, se arată că acesta presupune că fiecare persoană are dreptul de a alege și de a fi ales. |
Cu toate acestea acest drept poate fi și trebuie exercitat ținâd cont de anumite colndiții printre care la pct. 1.1 Norme și excepții lit. c ) este prevăzută condiția de reședință cu privire la care se stabilesc următoarele ( i ) condiția de reședință poate fi impusă ( îi ) prin reședința se înțelege locul de doi... | Cu toate acestea, acest drept poate fi și trebuie exercitat ținând cont de anumite condiții, printre care la pct. 1.1 - Norme și excepții, lit. c) este prevăzută condiția de reședință, cu privire la care se stabilesc următoarele: (i) condiția de reședință poate fi impusă; (îi) prin reședința se înțelege locul de domici... |
În corelativ mod o garanțiepentru respectarea principiului universal sufragiului este prevăzută la pct. 1.2 | În mod corelativ, o garanție pentru respectarea principiului sufragiului universal este prevăzută la pct. 1.2. |
Listele electorale unde se arată că pentru garanta a autenticitatae listelor electorale este esențial ca acestea să fie permanente actualizate periodic el puțin o dată pe an publicate etc | - Listele electorale, unde se arată că, pentru a garanta autenticitatea listelor electorale este esențial ca acestea să fie permanente, actualizate periodic, cel puțin o dată pe an, publicate etc. |
Codul prevede existența listeolr electorale suplimentare în baza cărora le este permis să voteze persoanelor care și- au schimbat domiciliul sau au atins vârstă legală ce le dă dreptul voteze dupăultima publicare a listelor electorale permanente | Codul prevede existența listelor electorale suplimentare, în baza cărora le este permis să voteze persoanelor care și-au schimbat domiciliul sau au atins vârstă legală ce le dă dreptul să voteze după ultima publicare a listelor electorale permanente. |
Întocmirea corectăa listelor electorale un are caratcer esențial garantarea sufragiului universal | Întocmirea corectă a listelor electorale are un caracter esențial în garantarea sufragiului universal. |
Cu privire la principiul egalității voului Codul bunelor practici în materie electorală arăta că acesta presupune că „ fiecare alegătorâ are în mod normal dreptul la unvot și numai la un singur vot | Cu privire la principiul egalității votului, Codul bunelor practici în materie electorală arăta că acesta presupune că „fiecare alegător are în mod normal dreptul la un vot și numai la un singur vot. |
Votul multiplu care este înăc o neregularitate întâlnită adesea în democrații noile este în mod evident interzis atât în cazul când alegătorul votează de mai multe ori în același loc cât si cand alegătorul votează simultan în mai multe locuri cum ar fi la locul actal domiciliu de și la locul anterior de domiciliu “... | Votul multiplu, care este încă o neregularitate întâlnită adesea în noile democrații, este în mod evident interzis - atât în cazul când alegătorul votează de mai multe ori în același loc, cât si cand alegătorul votează simultan în mai multe locuri, cum ar fi la locul actual de domiciliu și la locul anterior de domicili... |
Prin urmare regula este votul în localitatea de domiciliu fiind instituite excepții de exemplu dacă persoanele care își satisfac serviciul militar nu pot reveni la locul de domiciliu în ziua alegerilor ele trebuie să fie înregistrate la secțiile de vtoare din localitățile în care este dislocată unitatea lqr militară (... | Prin urmare, regula este votul în localitatea de domiciliu, fiind instituite excepții, de exemplu, dacă persoanele care își satisfac serviciul militar nu pot reveni la locul de domiciliu în ziua alegerilor, ele trebuie să fie înregistrate la secțiile de votare din localitățile în care este dislocată unitatea lor milita... |
O altă perspectivă a principiului egalității votului o constituie egalitatea puterii electorale căreia mandatele trebuie repartizate în mod egal pentru toate circumscripțiile electorale după unul dintre următoarele criterii numărul populației numărul rezidenților sare domiciliază circumscripția în respectivă ( inclusi... | O altă perspectivă a principiului egalității votului o constituie egalitatea puterii electorale, potrivit căreia mandatele trebuie repartizate în mod egal pentru toate circumscripțiile electorale după unul dintre următoarele criterii: numărul populației, numărul rezidenților care domiciliază în circumscripția respectiv... |
Este de dori o combinație adecvată a acestor criterii [ pct. 2.2 ( îi ) din Liniile directoar ] | Este de dorit o combinație adecvată a acestor criterii [pct. 2.2 (îi) din Liniile directoare]. |
Mai mult în circumscripțiile electorale plurinominale [ .. ] circumscripțiile trebuiesă corespundă unităților advministrative teritoriale și nueste de dorito redistribuire a mandatelor | Mai mult, în circumscripțiile electorale plurinominale, [...] circumscripțiile trebuie să corespundă unităților administrative teritoriale și nu este de dorit o redistribuire a mandatelor. |
Consecințele politice revizuirii ale hotarelor circumscripțiilor sunt foarte importante și de aceea este esențial ca acest processă nu favorizeze un partid și să nu defavorizeze minoritățile naționale [ pct. 2.2 ( vi ) din Liniile dirsctoare ] | Consecințele politice ale revizuirii hotarelor circumscripțiilor sunt foarte importante și, de aceea, este esențial ca acest proces să nu favorizeze un partid și să nu defavorizeze minoritățile naționale [pct. 2.2 (vi) din Liniile directoare]. |
Din analiza prevederilor legale naționale și a Recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație Drept prin ( Comisia de la Veneția ) rezultă că domiciliul sau reședința este un element de identificare a persoanei cu drept vot de prinraportare la care aceasta este înregistrată în documentele oficiale care la baza ela... | Din analiza prevederilor legale naționale și a Recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), rezultă că domiciliul sau reședința este un element de identificare a persoanei cu drept de vot, prin raportare la care aceasta este înregistrată în documentele oficiale care stau la baz... |
Acest element de identificare este unul esențial âjtrucat constituie fundamentul a două esectorale europene principiul sufragiului universal și priciul egalității votului | Acest element de identificare este unul esențial, întrucat constituie fundamentul a două principii electorale europene: principiul sufragiului universal și principiul egalității votului. |
Statuând ca întocmirea corectă a listelor electorale are un caracter esețnial în garantarea sufragiului universl Codul bunelor practici în materie electorală atribuie o importanță majoră domciiliukui ău reședinței și prin instituirea implicită a votului în secțiiiile de votare din circumscripția de domiciliu sau de re... | Statuând ca întocmirea corectă a listelor electorale are un caracter esențial în garantarea sufragiului universal, Codul bunelor practici în materie electorală atribuie o importanță majoră domiciliului său reședinței și prin instituirea implicită a votului în secțiile de votare din circumscripția de domiciliu sau de re... |
În mo similar legea română stabilește domiciliul sau reședința cetățenilorromâni drept de constituire a circumscripțiilor electorale și arondarea prevede cetățenilor români cu drept de vot la secțiile de votare din circumscripția electorală de domiciliu sau dereședință | În mod similar, legea română stabilește domiciliul sau reședința cetățenilor români drept criteriu de constituire a circumscripțiilor electorale și prevede arondarea cetățenilor români cu drept de vot la secțiile de votare din circumscripția electorală de domiciliu sau de reședință. |
De asemenea realizarea listelor electorale permanente cdae în autorităților publice locale din unitățile administrativ-teritoriale unde persoană își are domiciliul sau reședință | De asemenea, realizarea listelor electorale permanente cade în sarcina autorităților publice locale din unitățile administrativ-teritoriale unde persoană își are domiciliul sau reședință. |
Toate aceste asepcte demonstrezaă carlacterul definitoriu al domiciliului său în reședinței organizarea sufragiului în electorală procedura și în exercitarea flectivă a dreptului la vot | Toate aceste aspecte demonstrează caracterul definitoriu al domiciliului său reședinței în organizarea sufragiului, în procedura electorală și în exercitarea efectivă a dreptului la vot. |
Libertatea alegătorilor de a -și exprima boinț politică implică în primul eând că proceduroa votare de prevăzută de leeg să fie | Libertatea alegătorilor de a-și exprima voința politică implică în primul rând că procedura de votare prevăzută de lege să fie respectată. |
În practică alegătorii trebuie să aibă posibilitatea să voteze pentru listele său candidații îndegistrați în circumscripția electorală în care au domiciliul sau reședința ceea ce înseamnă că ei trebuie să primească buletinele de vt în care sunt înscrise numeleacelor candidați învederea exercitării dreptului de vot ( ... | În practică, alegătorii trebuie să aibă posibilitatea să voteze pentru listele său candidații înregistrați în circumscripția electorală în care au domiciliul sau reședința, ceea ce înseamnă că ei trebuie să primească buletinele de vot în care sunt înscrise numele acelor candidați în vederea exercitării dreptului de vot... |
Având în vedere că pe de o parte potrivit art. 5 ealib. ( 5 ) din Legea nr. 208/2015 numărul de mandate pentru Senat respectiv pentru Cameră Deputaților se determina prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare și pe de altă parte potrivit art. 54 alin. ( 2 ... | Având în vedere că, pe de o parte, potrivit art. 5 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Cameră Deputaților se determina prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare, și, pe de altă parte, potrivit art. 54 alin. (2)... |
Având în vedere că „ prin vutul corpului electoral- se aleg nu partide ci parlamentari “ ( Decizia nr. 1490 din 17 noiembrie 2010 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 861 din 22 decembrie 2010 ) Curtea reține că art. 69 din Constituție constituie fundamentul juridic al mandatului reprzeenraltiv | Având în vedere că „prin votul corpului electoral se aleg nu partide, ci parlamentari“ (Decizia nr. 1490 din 17 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 22 decembrie 2010), Curtea reține că art. 69 din Constituție constituie fundamentul juridic al mandatului reprezentativ. |
Acest text constituie constituțional cheia principala în interpretarea raporturilor constituționale diintre parlamentar pe de o parte si alegwotiri lui partidele său formațiunile politicecare au susținut respectivă candidatura și Camera din care face parte parlamentarul pe de altă parte | Acest text constituțional constituie cheia principala în interpretarea raporturilor constituționale dintre parlamentar, pe de o parte, si alegătorii lui, partidele său formațiunile politice care au susținut respectivă candidatura și Camera din care face parte parlamentarul, pe de altă parte. |
Cosnecință juridică a mandatului reprezentativ este aceea că aspectul sub conținutului mandatului parlamentar în exercitarea acestuia membrii Parlamentului reprezintă poporul și în temeiul art. 2 din Constituție exercita în numele acestuia suveranitatea națională | Consecință juridică a mandatului reprezentativ este aceea că, sub aspectul conținutului mandatului parlamentar, în exercitarea acestuia, membrii Parlamentului reprezintă poporul și, în temeiul art. 2 din Constituție, exercita, în numele acestuia, suveranitatea națională. |
Ca expresie a voinței generale mandatul se integrează în puterea legiuitoare organ constituțional colectiv insă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte | Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, insă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. |
Cu alte cuvinte întrucat voința generală se realizează la nivelul Parlamentului acesta în ansamblul său are un mandat ce rezultă din modul de exercitare realizare și a mandatului fiecărui parlamentar | Cu alte cuvinte, întrucat voința generală se realizează la nivelul Parlamentului, acesta, în ansamblul său, are un mandat ce rezultă din modul de exercitare și realizare a mandatului fiecărui parlamentar. |
În lumină această modul de dobândire a mandatului de către fiecare parlamentar este esențial pentru respectarea principiului reprezentativității | În această lumină, modul de dobândire a mandatului de către fiecare parlamentar este esențial pentru respectarea principiului reprezentativității. |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.