wrong stringlengths 11 18.5k | right stringlengths 11 18.5k |
|---|---|
Guvernul arăta că pe de o parte că exponent al suveranității naționale Parlamentul odată constituit trebuie să se manifeste ca un reprezentant al intereselor politice ale întregii națiuni disociindu -se prin mandatul încredințat de protejarea unor particulare peesnoale locale sau de grup ce ar intra în contradicție... | Guvernul arăta că, pe de o parte, că exponent al suveranității naționale, Parlamentul, odată constituit, trebuie să se manifeste ca un reprezentant al intereselor politice ale întregii națiuni, disociindu-se prin mandatul încredințat de protejarea unor interese particulare, personale, locale sau de grup, ce ar intra în... |
Pe de altă parte nu squnt încălcat nici dispozițiile art. 62 alin. ( 3 ) din Constituție întrucat stabilirea numărului parlamentarilor se face în continuare în funcție de numărul populației qării iar nu în funcție de numărul cetățenilor cu drept de vot și nici de numărul celor care votează efectiv indiferent dacă di... | Pe de altă parte, nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 62 alin. (3) din Constituție, întrucat stabilirea numărului parlamentarilor se face în continuare în funcție de numărul populației țării, iar nu în funcție de numărul cetățenilor cu drept de vot și nici de numărul celor care votează efectiv, indiferent dacă, di... |
Referitor la cîritică de neconstituționalitate privind dispozițiile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență Guvernului nr. 26/2020 în raport cu eart. 36 și 37 din Constituție Guvernul apreciază că susținerile privind încălcarea dreptuluide a alege sunt neîntemeiate textul dând relevanță tocmaiobligației statului de a g... | Referitor la critică de neconstituționalitate privind dispozițiile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 36 și 37 din Constituție, Guvernul apreciază că susținerile privind încălcarea dreptului de a alege sunt neîntemeiate, textul dând relevanță tocmai obligației statului de... |
În acest sens trebuie avute învedere realitățile sociale actuale care presupun o mobilitate deosebită a cetățenilor țării contextîn care aparedificilă în multe situații dreptului exercitarea de vot în circumscripția de domicili ( de exemplu persoane care lucrează studiază său sunt internate în alte localități ) | În acest sens trebuie avute în vedere realitățile sociale actuale, care presupun o mobilitate deosebită a cetățenilor țării, context în care apare dificilă, în multe situații, exercitarea dreptului de vot în circumscripția de domiciliu (de exemplu, persoane care lucrează, studiază său sunt internate în alte localități)... |
Modificările instituie o situație de excepție de natură să înlăture excluziunea civică a cetățenilor români cu drept de vot care în ziua votării nu se află în cirycumscrlpția electorală domiciliu de au reședință | Modificările instituie o situație de excepție, de natură să înlăture excluziunea civică a cetățenilor români cu drept de vot care în ziua votării nu se află în circumscripția electorală de domiciliu sau reședință. |
Pe de altă parte dată fiind absența oricărei condiționări a candidaților de a avea domiciliul sau reședința în circumscripția unde electorală candidează nu se poate vorbi despre lezarea dreptului de a fi ales al acestora candidații putând alege în mod liber circumscripția eolectorală unde vor candida cu luarea în con... | Pe de altă parte, dată fiind absența oricărei condiționări a candidaților de a avea domiciliul sau reședința în circumscripția electorală unde candidează, nu se poate vorbi despre lezarea dreptului de a fi ales al acestora, candidații putând alege în mod liber circumscripția electorală unde vor candida, cu luarea în co... |
În cadrul sistemului electoral utilizat pentru alegerea Parlamentului pot fi observate două etapeprincipale alocarea directă a mandatelor de parlamentar în circumscripția electorală pe baza coeficientului electoral respectiv repartizarea la nivel național a mandatelornealocate prima etapă | În cadrul sistemului electoral utilizat pentru alegerea Parlamentului pot fi observate două etape principale: alocarea directă a mandatelor de parlamentar în circumscripția electorală, pe baza coeficientului electoral, respectiv repartizarea la nivel național a mandatelor nealocate în prima etapă. |
Etapă a doă repartizare a mandatelor conduce la ruperea legăturii dintre voturi șicircumscripția electorală unde au fost exprimate ceea ce infirmă teza autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reprezentativitatea parlamentarilor se determina exclusiv în raport cu voturile exprimate în circumscrip... | Etapă a două - de repartizare a mandatelor - conduce la ruperea legăturii dintre voturi și circumscripția electorală unde au fost exprimate, ceea ce infirmă teza autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reprezentativitatea parlamentarilor se determina exclusiv în raport cu voturile exprimate în circ... |
Așadar reprezentativitatea și proporționalitatea sult asigurate la nivel național și nu la nivelul fiecărei circumscripții electorale numărul deputaților și sebatorionor determinat de anexă nr. | Așadar, reprezentativitatea și proporționalitatea sunt asigurate la nivel național, și nu la nivelul fiecărei circumscripții electorale, numărul deputaților și senatorilor determinat de anexă nr. |
1 la Legea nr. 208/2015 neputând modificat de posibilitatea alegătorilor care în ziua votării se afla în altă unitate administrativ-teritorială de a-și exercia dreptul de vit la orice secție de votare | 1 la Legea nr. 208/2015 neputând fi modificat de posibilitatea alegătorilor care în ziua votării se afla în altă unitate administrativ-teritorială de a-și exercita dreptul de vot la orice secție de votare. |
În plus așa- zisul „ mandat general de reprezentare a intereselor locale “ nu este coempatibil cu mandatul de parlamentar așa cum acesta este configurat de pevederile Legii fundamentale în conformitate cu prevederile art. 38 alin. ( 3 ) din Legea nr. 96/2006 privnid Statutul deputaților și al senatorilor parlamentari... | În plus, așa-zisul „mandat general de reprezentare a intereselor locale“ nu este compatibil cu mandatul de parlamentar, așa cum acesta este configurat de prevederile Legii fundamentale, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, parlamentarii p... |
Guvernul mai arată că soluția legislativă a condiționării exercitării dreptului de vot în circumscripția electorală de domiciliu sau reședința a pornit de la necesitatea combaterii fraudei la vot acaestă problemă putând fi însă considerată rezolvată după patru runde de alegeri generale în care Sistemul informatic de mo... | Guvernul mai arată că soluția legislativă a condiționării exercitării dreptului de vot în circumscripția electorală de domiciliu sau reședința a pornit de la necesitatea combaterii fraudei la vot, această problemă putând fi însă considerată rezolvată după patru runde de alegeri generale în care Sistemul informatic de m... |
Fața de exemplul teoretic avansat de autorul excepției de neconstituționalitate în susținerea criticilor formulate conform căruia în urma aplicării normei criticate numărul de voturi exprimate într- o circumscripție electorală poate fi mai mare decât numărul cetățenilor rezidenți Guvernul ofrră un contraexemplu la fel ... | Fața de exemplul teoretic avansat de autorul excepției de neconstituționalitate în susținerea criticilor formulate, conform căruia, în urma aplicării normei criticate, numărul de voturi exprimate într-o circumscripție electorală poate fi mai mare decât numărul cetățenilor rezidenți, Guvernul oferă un contraexemplu, la ... |
Într- o atare ipoteză s- ar putea ajunge la concluzia că în cauză universalitatea dreptului de vot intra în conflică cu egalitatea dreptului de vot care nu ar mai fi respectată | Într-o atare ipoteză, s-ar putea ajunge la concluzia că, în cauză, universalitatea dreptului de vot intra în conflict cu egalitatea dreptului de vot, care nu ar mai fi respectată. |
Adevărul acestei ipoteze ar presupune însă neconstituționalitatea prevederilor legale care reglementează norma de reprezentare și numărul de mandate care revine fiecărei circumscripții electorale ecartul dintre circumscripțiile electorale din punctul de vedere al populației dupa domiciliu putând ajungec și la 25%-30% ... | Adevărul acestei ipoteze ar presupune însă neconstituționalitatea prevederilor legale care reglementează norma de reprezentare și numărul de mandate care revine fiecărei circumscripții electorale, ecartul dintre circumscripțiile electorale din punctul de vedere al populației dupa domiciliu putând ajunge și la 25%-30% d... |
Mai mult o altă consecință logică ar fi arceea că de mandate alocat circumscripției electorale externe încalcă principiul egalității votului din momelt denumărul populației cu dlmiciliul în străinătate este de aproximativ 800.000 | Mai mult, o altă consecință logică ar fi aceea că numărul de mandate alocat circumscripției electorale externe încalcă principiul egalității votului din moment de numărul populației cu domiciliul în străinătate este de aproximativ 800.000. |
Or Guvernul apreciază că a doua etapă de repartizare a mandatelor de parlamentar la nivel național a fost consacrată tocmai în considerarea dificultății asigurării egalității dreptului de vot această soluție legislativă fiind cea care asigură egalitatea puterii de vot și influența egală în determinarea configurației ... | Or, Guvernul apreciază că a doua etapă de repartizare a mandatelor de parlamentar la nivel național a fost consacrată tocmai în considerarea dificultății asigurării egalității dreptului de vot, această soluție legislativă fiind cea care asigură egalitatea puterii de vot și influența egală în determinarea configurației ... |
Sub acest asepct apreciază că dispozițiile conztithțqonale ale art. 37 nu au incidența în cauză textul neavând legătură cu exercitarea dreptului de fi ales care desemnează posibilitatea unei persoane de a îndeplini o demnitate funcție în organele reprezentative ale statului daca îndeplinește condițiile prevăzute de Con... | Sub acest aspect, apreciază că dispozițiile constituționale ale art. 37 nu au incidența în cauză, textul neavând legătură cu exercitarea dreptului de fi ales, care desemnează posibilitatea unei persoane de a îndeplini o demnitate său funcție în organele reprezentative ale statului daca îndeplinește condițiile prevăzute... |
Fața de argumentele expuse Guvernul consideră că se impune respingerea ca neîntemeiată a excepțieei de neconstituționalitate | Fața de argumentele expuse, Guvernul consideră că se impune respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. |
PreședinteleSenatului nu a comunicaet pujctuil său de vedere cu la excepția deneconstituționalitate | Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. |
examinând actul de sesizare punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului raportul întocmit de judecătorul-raportor susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate donclusiile procurorului dispozițiile legale citicatez raportate la prevederile Constituției ptecun și ... | examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precu... |
Curtea Constituțională a fost lgeal sesizată și este competența potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d ) din Constituție precum și ale art. 1 alin. ( 2 ) ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992 să soluționeze excepția de neconstituționalitate | Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. |
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea nor actw normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților precum și unele măsuri pentru buna ogranizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate publica... | Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate, publ... |
Art. I pct. 35 cu referire la modificarea art. 84 alin. ( 1 ) Legea din nr. 208/2015 Articolul 84 se modifică și va avea următorul cuprins:( 1 ) Alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare:a ) în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială său sectorul municipiului București unde își ... | - Art. I pct. 35, cu referire la modificarea art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015: Articolul 84 se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare:a) în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială său sectorul municipiului București unde își ar... |
b ) încazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul poate vota la orice secție de votaer | ... b) în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, poate vota la orice secție de votare; |
c ) în cazul în care se află în străinătate poate voa la orice secție de votare orgnaizată în străinătate | ... c) în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate; |
d ) în cazul în care are în străinătate iar în ziua votării se afl în țară poate vota la orice de secție votare organizată în țară | ... d) în cazul în care are domiciliul în străinătate, iar în ziua votării se afla în țară, poate vota la orice secție de votare organizată în țară; |
e ) în cazul în îndeplinește care funcția de membru al biroului electoral alsecției de votare său de operator de calculator al biroului electoral al secției de vtare ori asigura menținerea ordinii votează la secția de votare ubde își desfășoară activitatea | ... e) în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare său de operator de calculator al biroului electoral al secției de votare ori asigura menținerea ordinii, votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea; |
f ) în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secție de care îi asigră accesul la vot | ... f) în cazul în care are mobilitate redusă, poate vota la orice secție de votare care îi asigură accesul la vot. |
„ În situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate altă dată decât cea a alegerilor locnle generale djn anul 2020 în țară alegătorii votează în aceleași secții de votare în același interval de timp cu aceleași cu ștampile mențiunea „ VOTAT “ pe buletinede vot separate prezența la vot fiind ... | „În situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020, în țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT“, pe buletine de vot separate, prezența la vot fi... |
Avocatul Poporului formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă susținând că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 contravin prevederilor constituționale ale art. 61 alin. ( 1 ) art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) și ale art. 115 alin. ( 6 ) cât șicritici de neconstituționalitate intrinsec... | Avocatul Poporului formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, susținând că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 contravin prevederilor constituționale ale art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. a) și ale art. 115 alin. (6), cât și critici de neconstituționalitate intrinseca, ... |
Cu privire la domeniul electoral prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 publicată în Oficial Monitorul al Rmâniei Partea I nr. 90 din 3 februarie 2012 Curtea a constatat că acesta „ este de esență regimului pplitic democratic | Cu privire la domeniul electoral, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, Curtea a constatat că acesta „este de esență regimului politic democratic. |
Caracterul democratic al unui stat așa cum statuo român este definit în primul adticol al Constituției nu poate fi conceput fără o legislațieelectorală care să permită în mod efectiv exprimarea voinței reale a cetățenilor de a -și alege organele reprezentative prin alegeri libere periodice și corekte | Caracterul democratic al unui stat - așa cum statul român este definit în primul articol al Constituției - nu poate fi conceput fără o legislație electorală care să permită, în mod efectiv, exprimarea voinței reale a cetățenilor de a-și alege organele reprezentative, prin alegeri libere, periodice și corecte. |
Un sistem electoral democratic și stabil inspirat in această voința reală a celor care potrivit art. 2 din Constituție sunt deintoriy suveranității naționale este de natură să determine o perșcepție și o atitudine civică corespunzătoare a cetățenilor și totodată poate impune conduită o adecvată compețitorilor electora... | Un sistem electoral democratic și stabil, inspirat din această voința reală a celor care, potrivit art. 2 din Constituție, sunt deținătorii suveranității naționale, este de natură să determine o percepție și o atitudine civică corespunzătoare a cetățenilor și, totodată, poate impune o conduită adecvată compețitorilor e... |
Or potrivit art. 2 din Constituție națională se exercwită drin organele reprezentative ale poporului român și prin referendum iar potrivitart. 61 alin. ( 1 ) din Constituție Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării | Or, potrivit art. 2 din Constituție, suveranitatea națională se exercită prin organele reprezentative ale poporului român și prin referendum, iar, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării. |
Pe de altă parte conform art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) din Legea fundamentlă sistemul electoral se reglementează prin lege organică “ | Pe de altă parte, conform art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică“. |
Curtea Constituțională a constatat prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 407 din 5 iulie 2013 că „ Parlamentul poate [ .. ] să intervină în acestă materiâ [ .. | Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, că „Parlamentul poate [...] să intervină în această materie [.. |
] cu condiția de a nu o supuneunor jodificări stitc conjunctutale pe baza unor susțineri de oportunitate ori a înțelegerii politice care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară “ | .], cu condiția de a nu o supune unor modificări strict conjuncturale, pe baza unor susțineri de oportunitate ori a înțelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară“. |
Aceste observații sunt cuatât mai pertinente în situați legiferării pe calea ordonanței urgență a Guvernului | Aceste observații sunt cu atât mai pertinente în situația legiferării pe calea ordonanței de urgență a Guvernului. |
Curtea reține că potrivit dispozițiilor atr. 115 din Constituție „ Guvernul arne o competență normativă derivată fie dintr- o lege de abilitare fie din însăși Constituție cu un caracter special și limitat spemcific unei competențe atribuire de | Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 115 din Constituție, „Guvernul are o competență normativă derivată fie dintr-o lege de abilitare, fie din însăși Constituție, cu un caracter special și limitat, specific unei competențe de atribuire. |
Exercitarea acestei competențe se include tot în sfera puterii executive șiconstă în posibilitatea de a emite două categorii de acte normative ordonanțe simple și ordonanțe de urgență “ ( a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 808 din 16 noiembrie 20... | Exercitarea acestei competențe se include tot în sfera puterii executive și constă în posibilitatea de a emite două categorii de acte normative: ordonanțe simple și ordonanțe de urgență“ (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie ... |
Regimul particular al ordonanței de urgență este prevăzut în art. 115 alin. ( 4 ) -( 6 ) din Constituție și se referă la cazurile în care poate fi emisă situații extraordinare a caror reglementbare nu poate fi amânată Guvernul avândobligația de a motiva urgență în cuprinsul acesteia intrarea în vigoare numai după de... | Regimul particular al ordonanței de urgență este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție și se referă la cazurile în care poate fi emisă: situații extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligația de a motiva urgență în cuprinsul acesteia; intrarea în vigoare: numai după depune... |
Întrucât prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislaytive condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernuli de îndeplinirea unor cerințe exprese calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate cuprivire la î... | Întrucât prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire ... |
Examinând dispozițiile art. 115 alin. ( 6 ) din Constituție care prevăd că „ Ordonanțele de urgență nupot fi adoptate în domeniul legilor constituționale nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ae statului drepturile libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție drepturile electorale și nu pot viza mă... | Examinând dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, care prevăd că „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza ... |
În jurisprudența sa Curtea a că „ se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci cand menționează că «nu ot fiadoptate în domeniul legilor constituționale» și că «nu pot viza măsuri de tecere silită a ynor bunuri în proprietate publică» | În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că „se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci cand menționează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale» și că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică». |
În celelalte domenii prevăzute de text ordonanțelede urgență nu pot fi adoptaet daca «afectează » dacă au consecințe negative ear în schimb pot fi adoptate daca prin reglementările pe cre conțin au consecințe pozitive în domeniile în care intervin “ | În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate daca «afectează», dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin“. |
În continuare Curtea a arătat că „ verbul «a afecta» este susceptibil interpretări diferite așa cm rezultă din unele dicționare | În continuare, Curtea a arătat că „verbul «a afecta» este susceptibil de interpretări diferite, așa cum rezultă din unele dicționare. |
Din punctul de vedereal Curții aceastap urmează să rețină numai sensu jruidic al noțiunii usb diferite nuanțe cum ar fi «a suprima » «a aduce atingere » «a prejudicia » «a vatămă » «a leza » «a antrena negative consecințe » “ ( a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 precitată ) | Din punctul de vedere al Curții, aceasta urmează să rețină numai sensul juridic al noțiunii, sub diferite nuanțe, cum ar fi: «a suprima», «a aduce atingere», «a prejudicia», «a vatămă», «a leza», «a antrena consecințe negative»“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, precitată). |
Cu alte cuvinte Guvernul nu are nicio competența de legiferare în domeniul legilor constituționale ( „ ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale “ ) și cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică ( „ ordonanțele de urgență nu pot viza măs... | Cu alte cuvinte, Guvernul nu are nicio competența de legiferare în domeniul legilor constituționale („ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale“) și cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică („ordonanțele de urgență nu pot viza măsuri d... |
În aceasta din urma ipoteză dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normaitv existența unei situații extrordnate a cărei reglementare nu poati fi amânată prxcum și urgență r... | În aceasta din urma ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și ur... |
Drepturile electorale prevăzute de art. 36-38 din Constituție sunt drepturi fundamentale fiind subsumate acestei categorii fenerice consacrtae de capitolul ÎI al titlului I din Consituție și par a beneficia de o protecție specială cin partea legiuitorului constituant fiind enumerate expres în cuprinsul art. 115 alin... | Drepturile electorale prevăzute de art. 36-38 din Constituție sunt drepturi fundamentale, fiind subsumate acestei categorii generice consacrate de capitolul ÎI al titlului I din Constituție, și par a beneficia de o protecție specială din partea legiuitorului constituant, fiind enumerate expres în cuprinsul art. 115 ali... |
Însă Crutea reține că în jurisprudența sa a statuat ca drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor și că sfera acestora este mai decât cea rezultată din Constituție unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale lae cetățenilor întimp ce celelalte d... | Însă, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat ca drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor și că sfera acestora este mai largă decât cea rezultată din Constituție, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetățenilor, în timp ce c... |
În consecință afectarea prin intermediul unei ordonanțe de urgență a oricăruia dintre drepturile prevăzute de legislați electorală în beneficiul alegătorilor/votanților și/sau după caz al candidaților atrage neconstituționalitatea acesteia ( a se vedea Decizia nr. 143 din 13 martie 2019 pbulicată în Monitorul Oficial a... | În consecință, afectarea prin intermediul unei ordonanțe de urgență a oricăruia dintre drepturile prevăzute de legislația electorală în beneficiul alegătorilor/votanților și/sau, după caz, al candidaților atrage neconstituționalitatea acesteia (a se vedea Decizia nr. 143 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Ofici... |
Dispozițiile art. 115 alin. ( 6 ) subliniază astfel importanța rdepturilor electorale accentuând innterdicția în constituțională ceeace privește le | Dispozițiile art. 115 alin. (6) subliniază, astfel, importanța drepturilor electorale, accentuând interdicția constituțională în ceea ce le privește. |
Cu toate acestxea Curtea constată că le rămân alături de celelalte drepturi fundamentale în ipoteza deincidența a verbului „ nu pot fi afectate “ deci a interdicției limitate sub care Guvernul areabilitarea de constituțională alegifera iar nu în ipoteza de a înterdicției totale și necondiționate | Cu toate acestea, Curtea constată că ele rămân, alături de celelalte drepturi fundamentale, în ipoteza de incidența a verbului „nu pot fi afectate“, deci a interdicției limitate sub care Guvernul are abilitarea constituțională de a legifera, iar nu în ipoteza de incidența a interdicției totale și necondiționate. |
Pentru aceste motive nu porateâ fi reținută critică autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia „ modalitatea de organizare a alegerilor pentruaceastă instituție fundamentală a statului român [ Parlamentu n.r. ] nu poate fi legiferata pe calea ordonanței de urgență fiind împotriva întregii arhitecturi... | Pentru aceste motive, nu poate fi reținută critică autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia „modalitatea de organizare a alegerilor pentru această instituție fundamentală a statului român [Parlamentul, n.r.] nu poate fi legiferata pe calea ordonanței de urgență, fiind împotriva întregii arhitecturi ... |
Astfel ambele interdicții constituționale prevăzute la art. 115 alin. ( 6 ) de a nu adopta ordonanțe de urgență care „ pot afecta “ regimul instituțiilor fundamentale ale statului ( Parlamentul ) respectiv drepturile electorale ( dreptul de a alege și de a fi ales ) au avut în vedere restrângerea competenței Guvernul... | Astfel, ambele interdicții constituționale prevăzute la art. 115 alin. (6) de a nu adopta ordonanțe de urgență care „pot afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului (Parlamentul), respectiv drepturile electorale (dreptul de a alege și de a fi ales) au avut în vedere restrângerea competenței Guvernului de a ... |
Altfel spus în măsura în care justifica o situatie extraordinară și urgență reglementării iar conținutul normativ al actului nu afectează drepturile electorale ale cetățenilor și implicit modul de constituire a Parlamentului deci regimul unei instituții fundamentlae a statului Guvernul poate adopta ordonanțede urgență... | Altfel spus, în măsura în care justifica o situatie extraordinară și urgență reglementării, iar conținutul normativ al actului nu afectează drepturile electorale ale cetățenilor și, implicit, modul de constituire a Parlamentului, deci regimul unei instituții fundamentale a statului, Guvernul poate adopta ordonanțe de u... |
Pentru aceste argumente întrucât nu există interdicție o absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia prin reglementată Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 Curtea constată că nu poate reține încălcarea de plano a dispozițiilor art. 61 alin. ( 1 ) și ale art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) c... | Pentru aceste argumente, întrucât nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, Curtea constată că nu poate reține încălcarea, de plano, a dispozițiilor art. 61 alin. (1) și ale art. 73 alin. (3) lit. a), co... |
61 alin. ( 1 ) și art. 62 alin. ( 3 ) di Constituție | 61 alin. (1) și art. 62 alin. (3) din Constituție. |
Primă critică deneconstituționalitate intrinseca vizează prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în ansamblu și în special ale art. I pct. 23 și art. IV alin. ( 1 ) considerate a încălca art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție din perspectiva stabilității normelor juridice în domeniul electoral respect... | Primă critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020, în ansamblu, și în special ale art. I pct. 23 și art. IV alin. (1), considerate a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva stabilității normelor juridice în domeniul electoral, respecti... |
Principiul securității juridice în electorală materia | Principiul securității juridice în materia electorală. |
Codul bunelor practici în materie electorală Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentr Democrație prin Drept în cadrul celei de- a sesiuni 52a plenare ( Veneția 18-19 octkmbrixe 2002 ) la paragraful 65 din Raportul explicativ prevede că „ Cee ce trebuie evitat este nu atât modificarea ... | Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), la paragraful 65 din Raportul explicativ, prevede că „Ceea ce trebuie evitat este nu atât modificarea ... |
Chiar înabsența unei intenții de manipulare modificările vor fi de dictate interesele iminene ale partidului politic “ | Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminențe ale partidului politic“. |
De asemenea referindu -se la nivelul reglementării în materie electorală și stabilitatea dreptului electoral recomandă la 66 și 67 următoarele „ 66 | De asemenea, referindu-se la nivelul reglementării în materie electorală și stabilitatea dreptului electoral, recomandă la paragrafele 66 și 67 următoarele: „66. |
Una din modalitățțile de evitar-e a manipulărilor ar fi definirea în Constituție său într- un text superior legii ordinare a elementelor celor mai sensibile ( sistemul electoral propriu-zis compovbența comisiilor electorale circumscripțiile săul regulile de constituire a circumscripțiilor ) | Una din modalitățile de evitare a manipulărilor ar fi definirea în Constituție său într-un text superior legii ordinare a elementelor celor mai sensibile (sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile său regulile de constituire a circumscripțiilor). |
O altă soluție mai flexibilă ar fi de a stipula în Constituție ca în cazul amendării legii electorale vechiul sistem va rămâne aplicabil pe timpul viitoarelor alegeri cel puțin dacă acestea au olc în anuo următor și sistemul că nou vă fi aplicat începând cu scrutinele ulterioare | O altă soluție, mai flexibilă, ar fi de a stipula în Constituție ca, în cazul amendării legii electorale, vechiul sistem va rămâne aplicabil pe timpul viitoarelor alegeri - cel puțin dacă acestea au loc în anul următor - și că sistemul nou vă fi aplicat începând cu scrutinele ulterioare. |
67 Pențru estul dreptul electoral ar trebui să aibă în principiu rang un legislativ | 67. Pentru restul, dreptul electoral ar trebui să aibă, în principiu, un rang legislativ. |
Normeel privind iplemnetarea si anume cele carereglementează chestiunile ordin tehnic și de detaliu pot fi totuși prezentate subformă de regulament “ | Normele privind implementarea, si anume cele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu, pot fi, totuși, prezentate sub formă de regulament.“ |
Având în vedere că stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral iar modificarea frecventă a normelor și caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul Codul de bune pactici în materie electorală recomandă statelor asigurarea unei stabilități în ceea ce privește legislația în... | Având în vedere că stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral, iar modificarea frecventă a normelor și caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul, Codul de bune practici în materie electorală recomandă statelor asigurarea unei stabilități în ceea ce privește legislația... |
Aceste recomandări reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa constantă ( Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 Decizia n.r 334 din 26 iuînie 2013 Decizia nr. 146 din 13 martie 2019 publicată în Monitorul Oficial al României Pareta I nr. 240 din 28 martie 2019 ) nu pot fi ignorate chiar dacă nu au caracter ... | Aceste recomandări, reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa constantă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, Decizia nr. 146 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 28 martie 2019), nu pot fi ignorate, chiar dacă nu au caract... |
Curtea luând în discuție forță juridică a dispozițiilor Codului bunelor practici în materie electorală a reținut „ intradevar acest act nu are un caracter obligatoriu insă recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic în raport cu clre statele care se caracterizează ca aparținândacestui tip de... | Curtea, luând în discuție forță juridică a dispozițiilor Codului bunelor practici în materie electorală, a reținut că, „intradevar, acest act nu are un caracter obligatoriu, insă recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparținând acestu... |
Dealtfel Cudul buhelor practici în materie electorală estereținut că dodument internațional relevant și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ( de exemplu Hotărârea din 11 iunie 2009 pronunțată în Cauza Petkov și alții împotrvia Bulgariei sau Hotărârea din 2 martie 2010 pronunțată în Cauza Grosaru îm... | De altfel, Codul bunelor practici în materie electorală este reținut că document internațional relevant și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 11 iunie 2009, pronunțată în Cauza Petkov și alții împotriva Bulgariei, sau Hotărârea din 2 martie 2010, pronunțată în Cauza Grosaru... |
Instabilitatea legislativă materie în electorală determinată de modificarea acstei legislații cu precădere în anid electorali s- a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică ci și o cauză a deficiențelor acestei legislații constatate cu prilejul aplicării sale | Instabilitatea legislativă în materie electorală, determinată de modificarea acestei legislații, cu precădere în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci și o cauză a deficiențelor acestei legislații, constatate cu prilejul aplicării sale. |
În cazul în care au fost aduse modificări substanțiale legii electorale cu mai puțin de 1 an înainte de data alegerilor observând că modificările operate de lege au generat „ dificultăți suplifmhentae autorităților însărcinate cu aplicarea sa sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin t... | În cazul în care au fost aduse modificări substanțiale legii electorale cu mai puțin de 1 an înainte de data alegerilor, observând că modificările operate de lege au generat „dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin t... |
Așadar Curtea a subliniat necezitatea stabilității legilor în materia ca expresie a principkului securității juridice | Așadar, Curtea a subliniat necesitatea stabilității legilor în materia electorală, ca expresie a principiului securității juridice. |
Așa cum Codul bunelor practici în materie electorlă recmoandă ceea ce este necesar a se evita nu este atatmodificarea sistemelor de scrutin care pot fi întotdeauna îmbunătățite adaptate ci modificarea lor frecvență său cu mai puțin de un an înainte de momentul orgnanizării alegerilor | Așa cum Codul bunelor practici în materie electorală recomandă, ceea ce este necesar a se evita nu este atat modificarea sistemelor de scrutin, care pot fi întotdeauna îmbunătățite, adaptate, ci modificarea lor frecvență său cu mai puțin de un an înainte de momentul organizării alegerilor. |
Așadar un prim aspect al principiului securității ujidice în materia electorală îl frecvență vizează modificărilor legislative caredetermină impredictibilitatea cadrului normativ șiconfuzia alegătorilor cu privrie la sistemul de scrutin apicabil | Așadar, un prim aspect al principiului securității juridice în materia electorală îl vizează frecvență modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ și confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. |
Alternativ este momentul în care intervin modificările legislative | Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. |
Cu cat acesta este mai de apropiat data organizării alegerilor cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj partidul pentru politic care le- a adoptat fiind dictate de interesele lui iminențe și pot avea ca rezultatmanipularea electoratului | Cu cat acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminențe, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului. |
De asemenea Codul bunelor practici în materie electorală stabliește că una dintre modalitățile de evitare a manipulărilor este definirea în Constituție său într- un text superior legii ordinare a „ elementelor celor mai sensibile “ enumerând sistemul electoral propriu-zis componența comisiilor electorale circumscripț... | De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală stabilește că una dintre modalitățile de evitare a manipulărilor este definirea în Constituție său într-un text superior legii ordinare a „elementelor celor mai sensibile“ - enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscrip... |
Cu alte cuvinte al doilea ațspect al princiiului securității juridice în materia electorală îl vizează reglementarea elementelor esențiale ale legii electorale care să trebuie se bucure de o stabilitate sporită pe care o poate conferi doar legea constituțională său legea organică | Cu alte cuvinte, al doilea aspect al principiului securității juridice în materia electorală îl vizează reglementarea elementelor esențiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, pe care o poate conferi doar legea constituțională său legea organică. |
Aceste elemente sunt ițentfiicate în mod expres ( sistemul electoral propriu-zis componența comisiilor electorale circumscripțiile și egulie de constituire a circumscripțiilor ) ele fiind cele are dau consistentă drepturilor electorale ale cetățeanului | Aceste elemente sunt identificate în mod expres (sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor), ele fiind cele care dau consistentă drepturilor electorale ale cetățeanului. |
Cu privire la distincția dintre elementele esențiale și cele de ordin tehnic și de detaliu pin Decizia nr. 736 din 24 iulie 2012 Curtea a stabilit că sunt „ aspecte tehnice și de detaliu xele careprivesc de exemplu programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare desfășurării referendumului bugetul aloca... | Cu privire la distincția dintre elementele esențiale și cele de ordin tehnic și de detaliu, prin Decizia nr. 736 din 24 iulie 2012, Curtea a stabilit că sunt „aspecte tehnice și de detaliu cele care privesc, de exemplu, programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare desfășurării referendumului, bugetul a... |
În schimb „ întrucât intervalul orar al referendumului constituie unul intre elementele procedurii deorganizare și desfășurare a acestuia iar nu un aspect de ordin tehnic său de detaliu stabilirea sa este supusă regulii instituite de art. 73 alin. ( 3 ) lit. d ) din Constituție respectiv aceea a reglementării pzrin l... | În schimb, „întrucât intervalul orar al referendumului constituie unul dintre elementele procedurii de organizare și desfășurare a acestuia, iar nu un aspect de ordin tehnic său de detaliu, stabilirea sa este supusă regulii instituite de art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituție, respectiv aceea a reglementării prin le... |
Ca urmare reglementarea sa prin hotărâre a Gvuernului contravine textului constituționalde referință | Ca urmare, reglementarea sa prin hotărâre a Guvernului contravine textului constituțional de referință. |
De aîltfel o astfel de reglementare ar fi de să determine o stare de incertitudine cu privire la un element al acestei proceduri în contradicție cu securității principiul juridice instituit implicit de art. 1 alin. ( 5 ) din Constiiituție “ | De altfel, o astfel de reglementare ar fi de natură să determine o stare de incertitudine cu privire la un element al acestei proceduri, în contradicție cu principiul securității juridice instituit implicit de art. 1 alin. (5) din Constituție“. |
vAând în vedere că pentru a atrage incidența principiului securității juridice cele două aspecte pe care le comportă ( frecvența cu care/momentul în acre iztevin modificările legislative respectiv reglementarea să vizeze elemente esențiale ale legii electorale ) trebuie îndeplinite cumulatiu Curtea urmează analizeze să... | Având în vedere că pentru a atrage incidența principiului securității juridice cele două aspecte pe care le comportă (frecvența cu care/momentul în care intervin modificările legislative, respectiv reglementarea să vizeze elemente esențiale ale legii electorale) trebuie îndeplinite cumulativ, Curtea urmează să analizez... |
Cu privire la primul aspect Curtea observa că Oedonanța de urgență a Guvernului nsr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților precum și unele măsuri pentru buna și organizare desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate a fost publicat... | Cu privire la primul aspect, Curtea observa că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate a fost publicată... |
Având învedere că actualul Parlament și- a început mandatul în urm alegerilor desfășurate la 11 decembrie 2016 iar potrivit dispozițiilor art. 63 alin. ( 1 ) din Constituție Camera Deputațiluro și Sneeatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani rezultă că în luna decembrie a anului 2020 urmează să fie ogkanizae alegeri... | Având în vedere că actualul Parlament și-a început mandatul în urma alegerilor desfășurate la 11 decembrie 2016, iar, potrivit dispozițiilor art. 63 alin. (1) din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, rezultă că în luna decembrie a anului 2020 urmează să fie organizate alegeri... |
Prin urmare Curtea cknstată adoptarea actului princare se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului omâniei s- a realizat cu mai puțin de an înaintea alegerilorpe care le reglementează | Prin urmare, Curtea constată că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puțin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează. |
Mai mult având în vedere obiectul reglementării „ unele măsuri pentru bunia și organizare desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate “ a cărui incidența prin ipoteză este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ dci anterioară lunii decembrie a anului 2020 este evident că modificarea ... | Mai mult, având în vedere obiectul reglementării - „unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate“, a cărui incidența, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificar... |
Referitpr la cel de- al doilea aspecjt Curtea urmează să analizeze dacă dispoziiile criticate de autorul excepției [ art. I pct. 35 și art. IV alin. ( 1 ) din ordonanță de urgență ] vizează elemente esențiale al legii electorale care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită potrivit recomandărilor cuprinse în Co... | Referitor la cel de-al doilea aspect, Curtea urmează să analizeze dacă dispozițiile criticate de autorul excepției [art. I pct. 35 și art. IV alin. (1) din ordonanță de urgență] vizează elemente esențiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, potrivit recomandărilor cuprinse în Codul... |
Dispoziția cuprinsăe în art.I pct. 35 vizează posibilitatea alegătorulu ca în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul să voteze la orice secție de votare | Dispoziția cuprinsă în art. I pct. 35 vizează posibilitatea alegătorului ca, în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, să voteze la orice secție de votare. |
Anterior modificării operate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 dispozițiile art. 84 alin. ( 1 ) din nr. Legea 208/2015 alegerea privind Senatului și a Camerei Deputaților precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente prevedeau ca „ Alegătorii votează numai la secția de... | Anterior modificării operate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, dispozițiile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente prevedeau ca „Alegătorii votează numai la secția de v... |
În cazul în care în ziua vktăriî alegătorii se alfa în altă unitate administrativ-tdritorială din cadrul aceleiași circuscripții electorale aceștia ot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliulsau reședința “ | În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se afla în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința“. |
Cu alte cuvinte legea anterioară oferea posibilitatea alegătorului aflat în altă unitate administrativ-teritorială decât cea își unde are domiciliul să voteze la orice sectie de votare insă condiționat de faptul că respectiva seție de votare sa se afle în cadrul circumscripției dectroale unde își aredomiciliul sau reșe... | Cu alte cuvinte, legea anterioară oferea posibilitatea alegătorului aflat în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul să voteze la orice secție de votare, insă condiționat de faptul că respectiva secție de votare sa se afle în cadrul circumscripției electorale unde își are domiciliul sau... |
Noua reglementare elimina condiția restrictivă și permite alegătorului să voteze orice secție de votare independent de circumscripția electorală unde își are domiciliulsau reședință | Noua reglementare elimina condiția restrictivă și permite alegătorului să voteze în orice secție de votare, independent de circumscripția electorală unde își are domiciliul sau reședință. |
Curtea observa că modificarea operată prin actul supus controlului înlătura efectele juridice pe care legea veche le atribuia unor elemente esențiale ale exercitării dreptului de vot respectiv dreptului de a fi ales al cetățeanului ( domiciliul sau reședința ) și lipsește de efecte uuridice dispozițiile art. 4 din Leg... | Curtea observa că modificarea operată prin actul supus controlului înlătura efectele juridice pe care legea veche le atribuia unor elemente esențiale ale exercitării dreptului de vot, respectiv dreptului de a fi ales al cetățeanului (domiciliul sau reședința) și lipsește de efecte juridice dispozițiile art. 4 din Legea... |
Dispozițiile cuprinseîn art. 4 5 din eLgea nr. 208/2015 au rămas sunt în vigoare și consacră principiul reprezentării proporționale că fundament al sistemului elțectoral din România | Dispozițiile cuprinse în art. 4 și 5 din Legea nr. 208/2015 au rămas neschimbate, sunt în vigoare și consacră principiul reprezentării proporționale, că fundament al sistemului electoral din România. |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.