audio audio | text string | source string |
|---|---|---|
Orientalele, frunzele de toamnă, cânte cele crepusculului, | 0 | |
vocile interioare, razele și umbrele, contemplațiile, | 0 | |
aceste apariții și dispariții au fost | 0 | |
numite rezistența și mișcarea. Printre ele se vede strălucinda | 0 | |
Víctor Hugo, 1802-1885, | 0 | |
este un poet, prozator și dramaturg | 0 | |
francez, teoretician și principal reprezentant al școlii | 0 | |
Ce-ști doi ani se nață ca doi munți între ani din aintea lor | 0 | |
și cei care i-au urmat. Au o măreție revoluționară, | 0 | |
închid în ei prăpăsti. Masele sociale, temeliile | 0 | |
civilizației, grupul solid de interese suprapuse și legate, | 0 | |
umbrele de veacuri ale străvechilor întocmiri franceze, | 0 | |
toate să-i vesc și pier în fiecare clipă printre norii grei | 0 | |
Partea Patra, Idila din strada Plume | 0 | |
si Epopea din strada San Denis, Cartea Antei, | 0 | |
Cateva pagini de istorie 1. Retezat | 0 | |
din Radacina Ani 1831-1832 | 0 | |
care a urmat după revoluția din Iulie | 0 | |
Devotamentele ostenite, vitejiile îmbătrânite, ambițiile | 0 | |
săturate, averile rotungite, toate caută, cer, | 0 | |
se roagă, cer și scuradă post, îl au, pun | 0 | |
stăpânire pe pace, pe liniște, pe huzur, sunt | 0 | |
mulțumite. În vremea asta, anumite fapte, ies la | 0 | |
Acestea sunt ciudate și îi înșală pe oamenii politici care vor să se folosească | 0 | |
de ele. La început, națiunea nu ceră decât odihnă. | 0 | |
Oamenilor le esete numai de pace, au o singură ambiție, | 0 | |
să fie mici, cu alte cuvinte, să ai băliniște. | 0 | |
S-au văzut, slavă Domnului, destulea evenimente mari, destul | 0 | |
neprevăzut, destulea aventuri îndrăznețe și destui oameni de seamă. | 0 | |
Le-ar da bucuros pe Cezar în schimbul lui Prusias. Și | 0 | |
pe Napoleon în schimbul rege lui din Ivetot. Ce | 0 | |
rege la locul lui a fost? Au pornit la drum | 0 | |
în zori, ziua lungă și grea e pe sfârșite. Au poposit | 0 | |
întâi cu Mirabo, apoi cu Robespier, a treia oară cu Bornaparte. | 0 | |
Chezășile sunt pentru fapte ceea ce e o dignă pentru oameni. | 0 | |
Asta cerea stuartilor anglia după moartea protectorului. Asta | 0 | |
cerea burbonilor franța după căderea imperiului. Garanțile | 0 | |
sunt o necesitatea vremurilor. Trebuie date. Prințile | 0 | |
acordă, dar de fapt, sunt date de însășputerea lucrurilor. | 0 | |
Faptele acestea sunt zămislite de revoluție și de războaie, și | 0 | |
există, trăiesc, au dreptul de a se așeza în mijlocul societății | 0 | |
și se așață. Faptele acestea sunt, de obicei, sergenții | 0 | |
și furierii care pregătesc sălășul principiilor. Și | 0 | |
iată ce să-i vește în fața filosofilor politici. | 0 | |
În vreme ce oamenii obosiți cerodihnă, faptele să vârșite | 0 | |
Casa de Bourbon se creză puternică, pentru că imperiul fuse se luat | 0 | |
din fața ei ca un decor de teatru. Nu-și dădu seama că | 0 | |
și ea fuse se adusă în același chip. Nu-și dădu seama | 0 | |
că se aflau în aceași mână care îl îndătura se și pe Napoleon. Crezucă | 0 | |
are rădăcini, pentru că ea era trecutul, dar trecutul întreg | 0 | |
era franța. Rădăciniile societății franțeze nu se aflau în | 0 | |
Adevărat dâng și bine de știut, pe care stoarții nu l-au bănuit | 0 | |
în 1662 și pe care burbonii nu l-au întrezrit | 0 | |
Și totuși, casa de Bourbon ar fi putut simții, judecând | 0 | |
după cât îi era de neplăcut darul ăsta, că el nu purcede de la | 0 | |
ea. În secolul al noos prezecelea Fuu Ursuza, | 0 | |
se întuneca de câte ori înfloreau o națiune, ca să ne servim | 0 | |
de un cuvânt grosolan, adică popular și adevărat, strâmba | 0 | |
Cădăcinele acestea nevăzute și vii nu constitueau dreptul | 0 | |
unei familii, ci istoria unui popor. Ele se aflau pretutindeni, | 0 | |
numai subtron, nu. Casa de Bourbon era pentru franța veriga | 0 | |
ilustră și sângerata a istoriei sale. Numai era însă | 0 | |
elementul principal al destinului ei și tamelia necesară politicii | 0 | |
ei. Franța se putea lipsi de Bourboni. Se lipsise de ei | 0 | |
Cu alte cuvinte, tăgădui națiunii ceea ce o făcea națiune, | 0 | |
și cetățianului ceea ce îl făcea cetățian. Acesta | 0 | |
e fondul actelor vestite care se numesc ordonanțele din Iulie, | 0 | |
restaurația căzu, căzu pe drept. Trebuie să spunem însă | 0 | |
că nu fuse se vreșmașe tuturor formelor de progres, | 0 | |
Niciodata aceasta pretenție pornită de jos, care | 0 | |
se numește dreptul regilor, nu fă găduise în asemenea măsură dreptul | 0 | |
de sus. E greșa la cea mare, care a făcut ca această familie | 0 | |
să pună mână din nou pe garanțiile acordate în 1814, | 0 | |
pe care le numea concesii. Ce lucru trist. | 0 | |
Ei nu meau concesii cu ceririle noastre. Drepturile noastre | 0 | |
Restaurația, când-i se părucă-i venise ceasul, se socotibii | 0 | |
ruitoarea supra lui Napoleon și-i înrădăcinată în țară, | 0 | |
se crezu, adică tare și-adâncă, și-i hotărându-se să intre | 0 | |
în acțiune, dădu-l-o vittura. Se ridică într-o zi în fața | 0 | |
franței și, ridicând glasul, tăgădui titlul colectiv | 0 | |
și titlul individual, suveranitatea națiunii, libertatea | 0 | |
E-i nici nu se gândeau la asta. Și cum ar fi bănuitoi ei, | 0 | |
care și închipuiau că Ludovic al XVII adobna la nouă termidor, | 0 | |
și Ludovic al XVIII-lea în ziua bătăliei de la Marengo, niciodată, | 0 | |
de la începuturile istoriei, prinții nu fusesă răatât de ori | 0 | |
din fața faptelor, și a cantității de autoritate divină pe care | 0 | |
Bourbonii au fost o unealta civilizației care s-a sfărmat în | 0 | |
mâinile providenței. Căderea Bourbonilor a fost plină de | 0 | |
măreție, nu din partea lor, ci din partea națiunii. Ei | 0 | |
au părăsit tronul cu gravitate, dar fără autoritate. Coborarea | 0 | |
lor în întuneric n-a fost una dintre acele dispariții solemne care lasă | 0 | |
Naţiunea se desprinsese sub restauraţie cu discuţiile liniştite | 0 | |
ceea cei lipsise Republicii şi cumăreţia în vreme de pace, | 0 | |
ceea cei lipsise Imperiului. Franţa liberă şi puternică fusesă | 0 | |
un spectacol plin de îndemn pentru celelalte popoare ale Europei. | 0 | |
Sub Robespier, revoluţia avusese cuvânt. Sub | 0 | |
Timp de 15 ani furăvăzute lucrând în pace, la | 0 | |
lumina zilei, mariile principi, atât de vechi pentru gânditor, | 0 | |
atât de noi pentru omul de stat. Egalitatea în fața legilor, | 0 | |
libertatea conștiinței, libertatea cuvântului, libertatea | 0 |
End of preview. Expand in Data Studio
README.md exists but content is empty.
- Downloads last month
- 23